Blog in vlog si vicevercea

Obiceiurile nesănătoase nu pot fi omorâte – Trei Idei (ep. 15)

Screen Shot 2016-02-01 at 12.03.01 PM

(dacă citești asta prin e-mail, înseamnă că nu vezi videoul. vei găsi videoul aici. sau poți citit mai jos tot ce zic în video, cuvânt cu cuvânt.)

Trei Idei e locul în care-ți prezint trei idei din cărțile pe care le citesc sub formă video, dar și în scris aici, pe blog. E un fel de altfel de recenzie. Deci, iată, trei idei din “The Power of Habit” de Charles Duhigg (pe care o găsești la prietenii de la Okian.ro)

Prima idee

Creierul nostru este ca o ceapă compusă din mai multe straturi. Straturile exterioare, cele apropriate de scalp, reprezintă cele mai recente adiții din punct de vedere al evoluției umane. Dacă răzi la o glumă subtilă spusă de un prieten, adică la un “inside joke”, atunci folosești un strat exterior al creierului tău.

În aceste straturi exterioare are loc gândirea complexă. Dacă dai jos straturile de ceapă și te duci adânc în creier vei găsi structuri primitive reprezentative omului.

Aceste structuri primitive reprezintă automatizările corpului nostru, precum respirația, înghițitul sau clipitul.

Dacă dai jos toate straturile de ceapă vei găsi ceva de mărimea unei bile de golf. Bila asta se numește “basal ganglia” și până nu de mult oamenii de știință nu știau cu ce se ocupă, de fapt, această bilă. Dar știau că are de a face cu boli precum Parkinson-ul.

Prin 1990, cu puțin înainte să mă nasc eu, s-a descoperit că creierul încearcă să eficientizeze orice acțiune pe care o facem.

Eficientizarea se face prin automatizări. Iar creierul decide ce să automatizeze în funcție de cât de des repetăm o acțiune.
Aceste acțiuni sunt “salvate” în “basal ganglia”. și reprezintă cele mai de bază structuri.

Dacă ar fi să fac o comparație: în basal ganglia se află, cumva, sistemul nostru de operare, Windows-ul nostru.

A doua idee

Azi dimineață te-ai spălat pe dinți, nu? Probabil că da. Aseară te-ai spălat pe dinți? Probabil că da…

Acum 100 de ani, în 1915, când a apărut pasta de dinți “Pepsodent”, doar 7% dintre americani se spălau zilnic pe dinți.

La 10 ani după apariția pastei de dinți “Pepsodent” 65% dintre americani au început să se spele cel puțin o dată pe zi pe dinți.

Care este explicația?! Având în vedere că Pepsodent n-a fost prima pastă de dinți…

Se presupune că egiptenii se spălau pe dinți cu 5000 mii de ani înainte de Hristos. Iar Chinezii și Indienii cu cel puțin 500 de ani înainte de Hristos.

Pepsodent a fost, însă, prima pastă de dinți ce a folosit o substanță care atunci când te spălai pe dinți, îți gâdila limba.
știi și tu senzația aceea de gâdilici prin toată gura, de semi-usturime, nu?

Acum toate pastele de dinți folosesc substanțe cu astfel de efecte, dar nu pentru că ele chiar ar ajuta la curățarea dinților…
… ci pentru simplul fapt că astfel creierul uman crede că pasta de dinți are efect.

La fel se întâmplă și cu șamponul: cu cât face mai mult clăbuc, cu atât creierul uman are impresia că șamponul este de calitate.
Dar clăbucul nu este esențial pentru curățare.

Pepsodent nu a făcut pasta de dinți mai eficientă, dar ne-a păcălit creierul și a dat naștere unui obicei incredibil.
Azi ne spălăm pe dinți de două, trei, patru ori pe zi. Unii se spală după fiecare masă.

Iar totul a pornit de la Pepsodent și modul în care ei au inventat un obicei zilnic din acestă acțiune veche de când lumea.
Creierul nostru este ușor de păcălit. Am mai vorbit despre asta și-n acest episod.

A treia idee

Oamenii au obiceiuri sănătoase, dar și obiceiuri nesănătoase. Un obicei nesănătos ar fi mâncatul în exces, rosul unghilor sau fumatul.

Este foarte greu să te lași de fumat sau să renunți la ciocolată sau să te abții din a-ți roade unghiile.

Vestea proastă este că este aproape imposibil să omori un obicei, mai ales dacă-i unul nesănătos, căci este foarte puternic și are la bază motive întemeiate.

Vestea bună este că obiceiurile acestea pot fi reprogramate și transformate în obiceiuri mai puțin rele sau, cu răbdare, chair în obiceiuri pozitive și sănătoase.

Orice obicei are trei pași simpli: declanșarea, rutina și recompensa.

Declanșarea este imposibil de manipulat. Recompensa, din nou, este foarte greu de schimbat. Dar rutina este cea maleabilă.

Un om își roade poate unghiile din multe motive: de emoție, de plictiseală, de nervi. Toate aceste motive sunt declanșatoare.
Recompensa poate fi de mai multe feluri: a-ți roade unghiile poate să te relaxeze sau să te calmeze.

Soluția este să schimbi rutina: odată ce ai aflat de ce faci ceea ce faci și care este recompensa după care tânjești trebuie doar să găsești o altă acțiune mai sănătoasă care să-ți ofere fix aceeași recompensă.

De ce să-ți rozi unghiile când ești nervos când ai putea să faci 10 flotări? De ce să aprinzi o țigară când ești stresat când ai putea să suni un prieten și să discuți cu el.

Alcolicii anonimi fac fix asta: schimbă rutina consumului de alcool în exces cu rutina dialogului cu oameni de încredere.
Acum că știi toate aceastea ar fi fain să încerci să schimbi un obicei ce-ți displace.

Concluziile sunt simple

1. Creierul uman este incredibil, dar cu toate astea poate să fie fentat. E nevoie doar de ceva voință.

2. Ne spălăm pe dinți pentru că niște oameni de marketing au vrut să creeze un obicei universal ca să vândă multă pastă de dinți. și au reușit.

3. Iar obiceiurile nesănătoase nu pot fi omorâte, dar pot fi schimbate.

Astea au fost doar trei idei din “The Power of Habit” – o carte pe care aș fi vrut s-o citesc acum muuuult timp. O vei găsi la prietenii de la Okian.ro.

Până data viitoare pune un ban de o parte pentru cărți.

Mulțumesc F64 pentru camera cu care am filmat – un Nikon D5300.


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

2 comentarii

  • Reply
    Irina
    01/02/2016 at 19:32

    1. Când eram mică îmi rodeam unghiile atunci când mă uitam la filme. Asta s-a întâmplat până în momentul în care am aflat că persoanele care își rod unghiile dau dovadă de acte de (auto)canibalism. Practic, am realizat că, prin definiție, asta făceam: mâncam părți ale corpului meu și, brusc, totul a devenit creepy. O „recompensă” creepy. :)) Și-am încetat. :D

    2. Chiar o să iau cartea pe care ai recomandat-o… pe lângă cele 3 idei, îmi place și coperta cu ȘOAREEEEEEEEEEEEEEEEECI! <3 :D

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Reply
      Ariel
      03/02/2016 at 12:12

      chiar îi super faină cartea. apoi ajunge în zona de business. habits in business. :D

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

    Vezi alte comentarii:

    Comentează