Deşi în trecut mă lăudam că-s genul de om care lasă incredibil de rar bacşis, acum trebuie să recunosc că m-am cam schimbat – şi asta într-un timp extrem de scurt se pare.
Acum tot mai des dau de chelneri care parcă, nu ştiu cum, merită un ban în plus! Fie au început chelnerii să fie buni, fie eu am început să-i percep altfel. Tind să cred că doar eu m-am schimbat.
Mai nou am o slăbiciune pentru o domnişoară. Nu, nu, nu în acel sens! Nu e genul meu. Dar e un chelner superb. Are mereu zâmbetul pe buze, mai mereu e amuzantă, mă serveşte perfect – atitudinea ei mă face fericit şi automat mă face să-i dau bani!
Desigur că am ajuns să mă gândesc că ea se comportă aşa tocmai pentru bacşiş. Dar mă îndoiesc. Eu las prea puţin şi oricum n-arăt a om bogat, pentru care merită să îţi schimbi tot comportamentul. E clar, aşa e ea! Şi este excepţională.
Ca să-mi evaluez viaţa şi atitudinea chiar aş vrea să mă angajez o săptămână sau două drept chelner în ceva restaurant. Aş vrea să văd cât pot să zâmbesc şi cât pot să stau cu o atitudine pozitivă când un client e supărat că are un fir de păr în farfurie.
Mi-aş aprecia atitudinea după bacşişul făcut…
Mă angajează cineva? Part-time, accept să fiu plătit foarte prost sau deloc doar ca să pot face acest experiment. Vreau, în schimb, să iau bacşişul drept salariu.
6 comentarii
bianca
29/09/2011 at 08:32La mama e un bun loc pentru asa ceva :)
Ariel
29/09/2011 at 18:48Ai pile? M-aş băga, serios.
Vlad
29/09/2011 at 09:33Diferenta e ca tu ai face-o din placere. Majoritatea chelnerilor “scarbosi” isi urasc slujba si considera ca nu sunt suficient de bine platiti.
copolovici
29/09/2011 at 19:32Mai ai numărul meu de telefon? :)
Gabriela
30/09/2011 at 08:49You should do it. Ar fi un experiment foarte fain. Sper sa te angajeze cineva
Vasile
01/10/2011 at 09:09Fă-te mai repede chelner musiu, să vin şi io să-ţi pun răbdarea la încercare *trollface.jpg*