Cafeluță, lucru pe șantier, pauză de prânz, lucru pe șantier

De prea puține ori a fost nevoie să lucrez departe de un calculator. În secolul vitezei joburile astea “noi” ne lipesc de monitor și tastatură.

Cu toate astea trebuie să recunosc faptul că atunci când lucram ceva fizic, când îmi ajutam bunicul să repare o bicicletă, când îmi ajutam bunica să spele holul de la intrarea din bloc, sau atunci când am bătut niște lemne într-o tabără de copii (pentru că eram singurul băiat din zonă), deși aveam doar 17 ani și nu bătusem un cui în viața mea … satisfacția era alta.

Satisfacție pe care nu o poți simți în fața unui Excel sau pe internet, când rezultatele muncii tale se rezumă cel mai adesea la niște cifre.

Articolul ăsta o să aibă like-uri și vizualizări. Bun. Și?

O să schimbe vreo mentalitate? Nu voi afla niciodată. Poate că da. Poate că nu. Greu de aflat.

Dar când construiești o casă, deși casa va avea vizualizări – nu vei număra vizualizarile, ci știi că sub acel acoperiș vor sta niște oameni. Vor mânca acolo, vor face dragoste acolo, se vor certa acolo, vor crește acolo, vor duce o viață acolo …

Îmi amintesc prea bine cum la vârsta de 5 ani am plantat un copac cu bunicul. Un portocal. Era cât mine de înalt… și eu aveam 5 ani.

Un an mai târziu se dublase. Doi ani mai târziu mi se părea imens. Trei ani mai târziu m-am mutat în altă țară și bunicul mi-a trimis o fotografie: era plin de portocale și era mai înalt ca bunicul meu – care, apropos, are aproape doi metri! Portocalul e încă acolo. Și azi am 23 de ani.

Scriu toate astea pentru că vineri, pe 13 iunie, urmează să am programul din titlul acestui text. Urmează să lucrez pe un șantier. Eu, omul care peste 8 ore pe zi stau la tastatură.

O să fiu pe șantier pentru o cauză nobilă. Alături de alți oameni faini voi lucra la renovarea și eficientizarea energetică a 12 case în care trăiesc 80 de copii, alături de părinți și asistenți sociali.

Este vorba de casele din SOS Satele Copiilor din Calea Floreasca, ce au fost date spre folosință acum 20 de ani, dar de atunci n-au fost “prea” renovate și le-ar prinde bine oleacă de atenție.

În perioada asta se vor înlocui acoperișurile, se vor înlocui ușile și ferestrele și, printre altele, se vor înlocui centralele termice. Noi, vineri, vom lucra la izolarea termică.

Contribuția de 300.000 de euro vine de la GDF SUEZ Energy România și Fundația GDF SUEZ. Cu ajutorul Habitat for Humanity România și SOS Casele Copiilor vom transmite un mesaj simplu, dar puternic “Totul începe acasă!”. Parteneriatul face parte din platforma de responsabilitate socială a GDF SUEZ, Energie pentru Fapte Bune (unde-s mai multe proiecte de voluntariat).

Acestea fiind zise: Caut doi bloggeri care să mi se alăture! Carevasăzică doi bloggeri care să vină cu mine pe 13 iunie pe șantier și să pună efort fizic și suflet în acest proiect.

Primii doi bloggeri care vor scrie pe blogul lor o amintire despre “o schimbare” pe care au făcut-o prin muncă fizică și vor zice că vor să ni se alăture sunt mai mult decât bineveniți. (lăsați un link spre articol în comentarii și vă contactez eu!)

Acestea fiind scrise, revin cu poza și cu povestea experienței de pe șantier.

Să tot avem astfel de inițiative faine de CSR! :)

---