Mereu am considerat că curieratul pe bicicletă (scuzați cacofonia) nu este un simplu job pentru curier, ci ceva mai mult – adica un stil de viață. Dar, în fond, așa este cu toate joburile. Fie că ești șaormar sau bancher, tot stilul tău de viață este influențat. Mi-e greu să cred că un șaormar vine la “birou” cu BMW-ul și are un Rolex la mână și-și permite vacanțe scumpe în Dubai.
A fi curier pe bicicletă nu-i ușor nicăieri în lume, dar nici în București. Te implică fizic, dar și psihic atunci când te aștepți mai puțin. Ești afectat de vreme cu ușurință. Iarna e mult mai greu să faci livrări decât vara, dar cu toate astea ești plătit la fel în ambele anotimpuri per cursă.
Dacă n-ai “stația” (cum au taximetriștii) – în cazul nostru este vorba de un smartphone cu internet – cu care să ții legătura cu dispeceratul – automat nu mai faci bani. Dacă ai bicicleta stricată – iar nu mai faci bani. Dacă ninge de o săptămână, vei faci bani – dar mult mai greu. Iar iarna ai nevoie de echipament de snowboard și muuultă răbdare. Toate astea costă: bicicleta, smartphone-ul, echipamentul – uneori ți le acoperă compania pentru care lucrezi, dar de cele mai multe ori nu.
Într-o bună zi sper să reușim să facem un documentar despre cum este să fii curier pe bicicletă în București, poate chiar la Tribul.
Între timp uite un documentar de 5 minute care descrie perfect, din punctul meu de vedere, cum este să fii curier pe bicicletă – chiar și în Bucureștiul zilelor noastre.
4 comentarii
doru+ungureanu
29/12/2014 at 21:11ar fi foarte frumos sa faceti si voi un documentar cu Tribul :)
Ariel
29/12/2014 at 21:12într-o bună zi… :)
Adi
04/01/2015 at 15:54Mi-ar placea sa existe si in Iasi asa ceva.. Pana atunci insa, abia astept sa vad documetarul.
Ariel
05/01/2015 at 13:54Există de mult. http://bicicurier.ro/