N-am participat la prea multe proteste din București, deși au fost nenumărate ocazii în care să ies în stradă și cel mai probabil o să mai fie ocazii (presimt eu că tot mai interesante și mai dure).
Dar de acele câteva ori, când am ieșit ca “protestatar”, m-am uitat fascinat la jandarmi. M-am uitat la postura lor, la mimica feței, la cum vorbesc între ei și cum au privirea aceea care nu zice nimic, dar din care se deduce umilință.
A fi jandarm, din punctul meu de vedere, e cea mai jegoasă treabă posibilă. Și nu doar în România. Peste tot în lume, căci suntem martorii unui an plin de proteste.
Dar stau și mă întreb uneori: ce-aș face dacă, să zicem, din greșeală mă făceam și eu jandarm? Venind dintr-un sat oarecare, părinții poate mi-au zis că pentru a avea o viață bună trebuie să mă fac jandarm … și am reușit. Acum regret. Am un salariu mizer pentru tipul de muncă pe care o fac. Și, de fapt, salariu putea să fie și triplu, am avut o revelație și știu că nu vreau să mai fac asta niciodată. Pot eu oare să renunț acum la jobul ăsta?
Nu știu cum e viața de jandarm. Nu știu cum și dacă sunt spălați pe creier. Nu știu dacă pot renunța cu ușurință la un astfel de loc de muncă.
Băi, dar, serios, aș face o campanie prin care aș oferi fiecărui jandarm care își dă demisia un loc de muncă decent – dacă are nevoie, desigur.
Nu contest faptul că într-o societate este nevoie și de jandarmerie. Dă-o-n mă-sa de anarhie. Că nu despre asta-i vorba. Dar există situații în care jandarmii ar trebui să judece dacă ordinul este sau nu este moral.
În fine. Moralitate. Ordin. Supunere. Vorbesc prostii. Știu.
Uite, Bruxelles, începutul lunii octombrie 2013, pompierii s-au “pișat” pe ei și ei au primit ordin să nu miște. Mi-e milă de ei. Dar e prostia lor. E umilință. Pe viață.
6 comentarii
Paul Melinte
22/10/2013 at 22:09Ariel, n-am fost jandarm, dar am fost un militar venit dintr-un sat oarecare.
E cam aceleasi lucru ( daca vorbim strict de subiectul articolului tau ).
Ce pot sa-ti zic este ca-i judeci prea dur si asta pentru ca nu ai cum sa-i intelegi pina nu “te incalti si tu cu bocanci lor”.
Intuiesti tu unele chestii, dar nu poti sa simti cu adevarat ce se intampla decat daca faci parte din sistem si ai o gandire critica peste medie.
Oricum, lucrurile de care vorbesti tu sunt nesmnifocative ( fara suparare ) comparate cu alte realitati.
Sistemele militare ( asa cum este si jandarmeria ) sunt gandite in asa fel ca sa ajunga si ramana acolo doar cei care se integreaza perfect in angrenaj.
Crezi ca vrea cineva ca un soldat sa se intrebe daca este sau nu moral sa-si omoare “inamicul”?
Pun inamic intre ghilimele deoarece de multe ori suntem doar niste marionete ( chiar si atunci cand ne credem liberi ) indiferent de ce parte a baricadei ne-am afla. De razboit se razboiesc altii, nu noi. Si daca sistemul gandit de ei ar esua nu ar mai exista razboaie.
Ariel
23/10/2013 at 23:14Ai dreptate. Îmi cer scuze, uneori mă gândesc la o lume utopică. Uit care-i realitatea și încep să-mi pun întrebări în scris, pe blog.
Dar merci de comentariu. Ai dreptate.
Dragos Pop
07/05/2014 at 13:22Nu pot fi de acord cu tine Paul. Un soldat nu are ce cauta pe strada in mijlocul civililor. Jandarmul ar trebui sa fie mai mult decat soldat ! El trebuie sa se adapteze, sa respecte un milion de legi care rezulta din interactiunea cu cetateanul. Responsabilitatile lui sunt mult mai mari. In tarile care au astfel de unitati ( italia, franta, etc … ) jandarmii sunt extrem de bine pregatiti. Pentru ei pe strada nu sunt inamici si infratori care trebuie pedepsiti, pentru ei pe strada sunt cetateni care trebuie protejati. Pentru jandarmii nostri esti un infractor din momentul in care au deschis gura. Sunt oarecum asemanatori cu politistii americani din texas care patruleaza prin scoli si aici ma refer la cei care au folosit electroshocuri si peper spray pe niste copii de 6 ani care nu se opreau din plans la ordinul “organului” – un grup de indivizi conditionati mental. Diferenta dintre noi si americani este ca acolo politistii aia au fost rapid trecuti la asigurarea ordinii prin desert si cei care i-au inlocuit au facut cursuri speciale de abordare a copiilor. La noi jandarmeria isi apara angajatii care comit infractiuni. De aceea la noi se poate vorbi de o grupare de crima organizata in uniforma
eu
21/02/2015 at 18:20foarte adevarat…jandarmii sunt o grupare de crima organizata…foarte bine spus si din pacate adevarat….pacat este ca stiu si sunt mandri de asta
Paul Melinte
24/10/2013 at 14:45E bine sa visam la o altfel de lume si sper ca nu te-am facut sa crezi contrariul, caci si eu fac adesea lucrul asta.
Dorinta mea nu a fost sa-ti ceri tu scuze sau sa demonstrez ce destept sunt, ci sa-ti semnalez ca lucrurile sunt putin mai intortocheate decat par la prima vedere si daca vrem sa le descurcam ( tu pari sa vrei lucrul asta ) trebuie sa privim mai atent.
Oricum, sa stii ca apreciez mult bunele intentii. :)
eu
21/02/2015 at 18:18Greu sa fii in jandarm la service, banuiesc, dar mai grav este acasa, fata de vecini sa fii arogant, fara respect cu toate ca au un cod etic, platiti din bani publici, unii vor sa demonstreze si in viata privata ca sunt impotriva cetatenilor, incalca legile si chiar sunt mandri de asta….cer este in capul lor, au pe mana legea si au si ei un avantaj sa o incalce? zi de zi, ora de ora, secunda cu secunda sa incalci linistea publica si sa lucrezi in domeniu, este o performanta….dar si sotia tot la fel este….ca asistent medical sa nu dai 2 bani pe un copil bolnav este o alta performanta….in Romania democratica…