(Şi video) Florin, fiul florăresei Florenţa, florar fericit de fel, este neştiutor de alfabeţel…

Stăteam zilele trecute pe o terasă, la un ceai de fructe şi o narghilea, cu domnişoara cu care fac lucruri despre care minorii n-ar trebui să ştie. Şi cum discutam noi despre dragoste şi despre cât de mult o iubesc şi n-am de gând s-o înşel niciodată, lângă mine m-am trezit cu Florin, fiul florăresei Florenta, florar fericit de fel.

“Băiatu’, iei flori la fată?”, zise el, cu marketingul în sânge.

Ca să fiu macho faţă de domnişoară i-am zis: “Păi de ce să-i iau, e frumoasă, merită?”

“Da! E frumoasă!”, zise el, sorbind-o din ochi, aproape făcându-mă gelos!

“Dar cum te cheamă?”, eu, curios, ca de obicei.

“Florin.”

“Şi câţi ani ai?”

“Opt.”

“Ştii alfabetul?”

“Eee, nu pe tot, aşa, o parte!”

“Litera F o ştii?”

“Da.”

“Ia zi, cât de frumoasă e fata asta?”

“E frumoasă ca o floare!”

Ş-atunci i-am zis: “Fii atent, eşti un om excepţional. Învaţă alfabetul că-i bun.”

Ne-am tocmit la preţul unei flori ca la uşa cortului apoi. El zicea că-i 3 lei bucata, eu i-am zis că nu i-am cerut 3 bucăţi, ci doar una. El a zis: “Păi nu se face, deja i le-am pus pe masă, uite, sunt 3!”… eu îi zicea: “Păi ia două înapoi, că mai mult de 3 lei nu-ţi dau!”.

Şi a insistat atât de mult, într-un mod atât de interesant, care mă fascina, încât m-a făcut să-i dau 6 lei pe 3 flori. Teoretic am ieşit în avantaj, că am plătit două flori doar, deşi mi-a lăsat trei. Practic, probabil că el a avut un câştig de 500%.

Puştiul ăsta, la opt ani, e cel mai bun sales person pe care l-am văzut în viaţa mea. Deloc speriat, vesel să interacţioneze, cu zâmbetul pe faţă, pus pe glume şi… ţine cu dinţii de preţ. Face ce face, dar tot îi cumperi produsul, chair dacă de fapt nu ai nevoie de el.

După ce am finalizat afacerea cu el, a plecat. Dar nu mi-am luat gândul de la el şi m-am gândit că are o vârstă încă fragedă, încă poate deveni un om minunat, chiar dacă în prezent îl obligă părinţii să vândă flori pe unde apucă şi nu merge la şcoală.

Am sperat să mai treacă pe lângă mine şi… a trecut. M-am dus la el şi, ca în filmul Inception, i-am zis: “Fii atent, eşti un vânzător foarte bun. Dar produsul pe care-l vinzi e ieftin. Când te faci puţin mai mare, du-te şi vinde maşini. Aşa o să câştigi mult mai mulţi bani. Tu poţi să vinzi orice oricum!”

Pentru prima dată l-am văzut puţin şocat sau speriat de mine. După o secundă sau două de tăcere mi-a zis: “Da, aşa e, ai dreptate. O să fac bani mai mulţi când cresc mare! O să vând maşini!”.

“Promiţi?”

“Da!”

“Şi data viitoare când ne vedem să ştii alfabetul, da?”

“Da!”

Florin e un exemplu trist, românesc, dar cred cu toată fiinţa mea că făcând paşi mici putem salva toţi aceşti copilaşi rătăciţi.

Vezi, sunt şi filmele bune la ceva!

---

Încerc să fac videoblogging în paralel cu blogging. E greu. Aștept feedback. :)

Subscribe, astea, aici.

---