Bălării

Inevitabilul se mai întâmplă

Inevitabilul se mai întâmplă

Prietenul (Bogdan, suntem prieteni încă, nu?), colegul (curier la Trib) şi omul pe care-l admir pentru munca pe care o face cu Turific! a fost acum două zile implicat într-un accident de tip metal-os.

Adică el era pe bicicletă, iar duduia care n-a ştiut să semnalizeze era într-o conservă (termen biciclistic pentru “maşină”).

Nu vreau să mă lungesc cu text. Cert este că Bogdan, deşi are nasul rupt şi bicicleta de dat la fier vechi, e întreg.

Concluziile sunt:

1. Odată cu venirea frigului s-au intensificat accidentele maşină-bicicletă. Şoferi, vă rog, vă implor, uitaţi-vă mereu dupa biciclişti! Chiar dacă a venit frigul, suntem încă alături de voi pe carosabil!

2. Poza făcută de Bogdan spune mult peste 1000 de cuvinte. Cele câteva cuvinte pe care le aud eu sunt: “Pasiunea-i pasiune şi aşa va rămâne, indiferent că mi-am spart nasul şi mi-am rupt bicicleta!”. Vreau să se înţeleagă faptul că eu l-am trimis pe Bogdan în ziua aceea să ridice un pachet de la un client. Când am aflat de accident m-am simţit foarte vinovat că l-am scos din casă. Bogdan nu lucrează cu noi la Tribul pentru bani. El lucrează doar o zi pe săptămână din pură pasiune. Pasiune pentru curierat pe bicicletă, pentru pedalat, pentru … pentru acest lucru frumos care acum l-a rănit (doar fizic, sper eu).

3. ESTE nevoie de infrastructură pentru biciclete în oraşul acesta.

Nu ştiu încă nimic despre poziţia şoferiţei. Sper să fie trasă la răspundere.

Bogdan, sper să te văd rapid înapoi pe bicicletă! And remember, it happens to the best of us!

Pân’ acu au mai păţit treburi de genul şi Bagoly, Andrei şi Adi (din echipa Tribului). Să fiu oare la rând?


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

4 comentarii

  • Reply
    Dojo
    17/11/2011 at 10:36

    M-am lasat de mers pe bicicleta acum 12 ani, cand am fost ‘varsata’ pe sensul opus de un destept care nu a acordat prioritate. Mi-am spart capul si mi-am dislocat umarul drept. A durut ca naiba si vreo luna am avut mana dreapta doar de forma, ca nu o puteam folosi. Si acum, dupa un deceniu si ceva, umarul este inca foarte sensibil.

    Sanatate multa prietenului tau. Si atentie soferi, ca omorati oamenii pe strada.

    • Reply
      Ariel
      17/11/2011 at 14:15

      Şi nu crezi că te vei reapuca de pedalat? Vrem sau nu, în următorii ani pedalatul va … evolua.

      Offtopic: vizitez Timişoara în acest weekend + luni. Ai vreme să ne vedem? E prima dată când ajung acolo.

  • Reply
    Roscata
    17/11/2011 at 12:07

    Insanatosire grabnica lui Bogdan si mare atentie, soferii au impresia ca sunt zeii soselelor :(

  • Reply
    soze
    19/11/2011 at 00:15

    acum vreo 4 ani mi-am spart capul si mi-am dislocat umarul, cazand de pe bicla. am inceput sa pedalez cand inca nu-mi dadusem jos bandajul dupa operatia de disjunctie.
    fara frica, Dojo, fara frica!

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează