În 2009 am început să organizez niște marșuri de bicicletă prin București. Făceam asta pentru că voiam să fac bicicliștii mai vizibili. Nu în fața șoferilor în mod necesar. Nu în fața Primăriei în mod necesar. Voiam să se vadă ei între ei, pentru început.
Prima ediție – 5 oameni. A 3-a ediție – 100 și ceva de oameni, plus presă. Nu credeam că un simplu marș pornit de un puști care abia devenise major (adică eu) putea să devină în câteva luni atât de mare.
Meritul n-a fost al meu. A fost al “momentului” oportun. Bicicliștii din București, deși mai puțin vizibili pe vremea aia, erau prezenți pe străzi și erau mâhniți. Șoferii îi claxonau, Oprescu le făcea piste pe trotuar, pistele de pe trotuar erau ocupate de gherete sau de oameni etc.
Eu eram unul din acei oameni mâhniti. Pedalam până la școală și înapoi. Era plăcut. Dar nu prea.
În anii ce-au urmat am ajuns prin Primăria Capitalei și l-am văzut pe Oprescu la aceeași masă cu mine. Era o victorie pentru mine, dar deloc o victorie dacă scoteam capul pe geam (mai ales din Primărie, unde pe trotuar era parcată chiar mașina Primarului, oprind accesul pietonilor – lucru care cred că se întâmplă și azi în fața primăriei).
După o perioadă m-am săturat să ajung periodic la primărie, să cer “voie” să fac marșuri de bicicliști și să mi se zică să merg cu marșul meu prin Pantelimon, că acolo nu-i trafic prea mare.
Mă saturasem să fiu bătaia de joc a celor de la masa rotundă din Primărie, despre care am mai scris – și deloc pozitiv.
Am renunțat la marșuri autorizate. Mi-am văzut de viața de biciclist, ignorând pistele lui Oprescu, mergând pe partea dreaptă a carosabilului, visând zilnic la un oraș în care îmi voi putea duce viitorii copii la școală pe bicicletă, poate într-un cargo-bike.
Au apărut între timp mulți oameni frumoși în comunitatea bicicliștilor care au făcut foarte multă treabă. Inclusiv în primărie. Au avut răbdare să meargă acolo des, să se bată cu niște mori de vânt scârboase, burtoase, cu gipane parcate pe trotuarul din fața primăriei.
M-am bucurat. I-am susținut. Și încă o fac. Eu am fost un laș, m-am retras prea devreme.
Au mai trecut anii și acești oameni frumoși au reușit să mai “îndrepte” din greșeli: Au demonstrat că pistele lui Oprescu au costat o avere și au fost făcute 100% ilegal. Le-au desființat. Doi pași înapoi, unul înainte. Nu invers.
Au mai trecut alți ani și nimic nu s-a schimbat, totul este ca în 2009 – pedalăm pe carosabil, pe partea dreaptă. Suntem mai mulți și soferii mai atenți. Nu mai suntem atât de claxonați și atât de “ciudati” ca acum 5 ani.
În 2014, însă, dorințele bicicliștilor au ajuns la urechiușele Primăriei și, pe un bulevard nou, dar cu multe povești ciudate, combinații bănoase, aprobări făcute după ureche, Oprescu a făcut o pistă de biciclete pe partea carosabilă și, mai mult, a delimitat-o cu stâlpișori.
Am gândit atunci: “Față de primele piste, e un pas mare înainte. În multe orașe din Europa așa arată pistele. Ar putea fi un început minunat – chiar dacă nu-i perfect. Dar se poate!”
A durat sub 24 de ore ca bulevardul să fie lansat și stâlpișorii smulși de șoferii ce au dorit să parcheze pe pista respectivă sau, și mai frumos, pe trotuarul de după pista de biciclete.
Sub 24 de ore.
În anii trecuți Oprescu făcea pistele de biciclete pe trotuar astfel: lua vopsea galbenă, trăgea două dungi paralele, desena din 100 în 100 de metri o bicicletă albă între dungi și aia era. Ei bine, un kilometru de astfel de pistă de bicicleta pe trotuar costa 23.000 euro.
N-are sens să spunem că este un preț enorm. Mult umflat. Din care, fără semne de întrebare, s-a furat oleacă.
Ei bine, cât o fi costat un kilometru de pistă de bicicletă pe care s-au pus și stâlpișori de plastic?
Aș estima că vreo 50.000 euro, cel puțin. Sper să mă înșel.
Și acum această fotografie, făcută la mai puțin de 24 de ore de la deschiderea bulevardului și a pistei aferentă:
A se observa stâlpișorul de plastic de sub mașină, rupt. Și a se observa cum un singur stâlpișor a supraviețuit, dar poate până mâine nu vom mai găsi niciunul.
Stâlpi de proastă calitate? Nu. Sunt de plastic. Pentru că dacă un biciclist cade, nu trebuie să moară de la ei.
Cine este de vină?
Din punctul meu de vedere, în ordinea asta: șoferul, poliția, primăria.
Șoferul ăla – și eu sunt băiat finuț, care nu sare la bătaie și rareori vorbește urât – e cel puțin dobitoc. Și, dacă nu-i dobitoc, a încălcat legea.
Poliția ar trebui să îi tragă la răspundere pe cei care încalcă legea și făcea bine dacă păzea o lună de zile stâlpișorii, pentru că erau “o invenție nouă” pentru șoferii bucureșteni.
Primăria se bucură. Pentru că un stâlpișor rupt trebuie înlocuit. Iar dacă într-un km de pistă de bicicletă încap două mii de stâlpișori, împărțit la 50.000 euro (costul unui kilometru de pistă), asta înseamnă 25 de euro per stâlpișor. Cu manoperă – 100 de euro.
Bun, poate am exagerat, dar presimt că nu-s departe de adevăr.
Din 2009 până azi, 2014, au trecut 5 ani. În acești 5 ani am pedalat. Am pedalat mii (zeci de mii) de kilometri prin București. Așa mă deplasez eu.
În acești 5 ani nu am zgâriat nicio mașină parcată cu nesimțire sau care a trecut prea aproape de mine, pe carosabil. N-am spart niciun cauciuc. N-am spart nicio oglindă.
În acești 5 ani am spus că-s mai deștept ca ei și că dreptatea se face altfel.
În acești 5 ani am fost furios. Dar am ascuns asta. Pentru că trăim într-o societate. Pentru că nu vreau să reacționez ca un animal. Pentru că avem lege și teoretic, cel puțin, se poate face dreptate.
Dar, mă scuzați, sunt furios. Nu mai pot și nu mai am chef să mă prefac.
Văzând primele poze cu mașini parcate peste acei stâlpisori am simțit nevoia să dau un pumn în birou și să țip: “Lui ăsta i-aș sparge luneta cu un cataroi.”
Dar, trăim într-o societate, nu într-o junglă, și nu așa se face dreptate. Știu asta. Așa este. Așa trebuie să fie. Așa îmi doresc să fie.
Nu cu pumni, nu cu pietre, cu cuvinte, cu amenzi, cu strângeri de mână.
Dar simt că nu mai pot să mă stăpânesc.
Să fiu scuzat de generalizare, dar peste tot aud oameni spunând că politicienii fură. Că-i o țară de căcat. Că-i corupția până-n cer și înapoi.
Domnul din imaginea de mai sus zilnic, mai mult ca sigur, înjură sistemul. Pe Ponta, pe Oprescu, pe Băsescu, pe (scuze, nu știu multe nume de politicieni, cred că-i prima dată când scriu numele lor pe blogul meu) … dar în tot acest timp distruge un bun public fără să-i pese.
Și nu-i pasă pentru că nu-i tras la răspundere. Și nu e tras la răspundere pentru că, așa cum înjura mai devreme, Oprescu fură și e corupt și vrea să repare Bucureștiul stâlpisor cu stâlpișor, euro cu euro.
E un cerc vicios. Tu distrugi. El repară. Tu înjuri. El își deschide conturi bancare în țari străine. Știu că sună SF. Nici eu nu credeam că-i chiar așa acum ceva vreme. Încep să cred că-i fix așa.
Încerc de vreo 2-3 ani de zile să mă rup de realitatea asta. Să văd partea bună. Să ignor rahaturile astea, că simt că mă consum degeaba.
Aici nici nu-i vorba de bicicliști. Nici nu-i vorba de corupție. Nici nu-i vorba de România. Nici nu-i vorba de societatea asta. Nu-i vorba de București. Nu-i vorba de politică. E vorba de ipocrizie. A mea, a lor, a noastră.
Pentru că oricât încerc să mă feresc de poveștile astea penibile, tot mă lovesc de ele. Tot mă consum.
Sunt furios și aș lua capul lui Oprescu și l-aș lovi cu putere de parbrizul tuturor mașinilor parcate pe pista asta nouă de biciclete.
Instig la violență? Foarte bine. Să instig. Sunt furios. Și oricum nu o să mă tragă nimeni la răspundere. Nici șoferii cu parbrizul spart nu-s trași la răspundere. Nici Oprescu. Nici alții. Adică nici bicicliștii care vor distruge mașinile alea parcate cu nesimțire.
Nu mai am chef să sun la poliție. Nu mai am chef să depun plângeri la RATB pentru că au șoferi cretini. Nu mai am chef de nimic. Am chef să sparg un parbriz cu un cataroi. În acest caz putem considera capul lui Oprescu cataroiul.
Și în fond – n-ar fi mare brânză să fac asta, chiar dacă e ilegal. Pentru că bulevardul despre care vorbesc oricum a fost construit ilegal. Iar mașinile oricum erau parcate ilegal pe bulevard. Ar fi perfect normal să fac ceva ilegal acolo.
Scuze pentru acest text. Eram furios. Acum m-am mai calmat. De obicei sunt zen. Încerc.
Să ne întoarcem la lucruri mai frumoase. Pentru acest text negativ mă voi obliga să scriu 10 pozitive.
Au mai scris și alții pe tema asta: OPTAR (au făcut o analiză foarte bună aici), Muntele, B365, Auraș, Eftimie — putem completa dacă lăsați alte texte în comentarii.
51 comentarii
cineva
14/01/2014 at 00:03Mda…traiesti in Romania, degeaba lupti pt o schimbare, daca nu ai cu cine..e in zadar.
Ariel
14/01/2014 at 00:06Du-te fă o schimbare în orice altă țară. Sună-mă când ai reușit să o faci “cu ușurință”. O să-ți fac o statuie în centrul Bucureștiului.
Numărul de telefon e la contact. Serios. Să mă suni atunci.
Adi
14/01/2014 at 12:22In Elvetia, niste pusti (intre 13-16ani) au stans semnaturi de la blocurile din jurul unui teren gol, sa faca un teren de hockey pe asfalt. S-au prezentat cu semnaturile la primarie si intr-o saptamana primaria s-a apucat de lucru. Le-a facut teren de hockey, gratis. Niste pusti insotiti de un singur parinte. In Dietikon/Elvetia. Unul din pusti fiind Roman, crescut 6 ani in Romania.
Ariel
14/01/2014 at 12:25Aia nu-i o schimbare, ci un proiect într-o societate organizată bine. :)
La noi se fac schimbări pentru a deveni o societate organizată mai bine.
Oricum, faină poveste, faină treabă. Some day…
cineva
15/01/2014 at 02:04Ideea e ca in Romania nu prea esti sprijinit atunci cand vrei sa faci o schimbare si de multe ori lupti cu morile de vant. Un exemplu este ceea ce ai povestit in articolul asta. E doar o parere, nu trebuie sa ma ataci verbal spunand ca imi ridici o statuie daca fac o schimbare in alta tara. Nu despre asta e vorba.
Mult succes si iti doresc sa reusesti! Ar fi bine ca intr-o zi sa ajunga la conducere oameni ca tine…care sa faca ceva bun pentru Romania!
Si astept cu nerbadare sa citesc experiente mai frumoase despre schimbari care s-au realizat cu ajutorul tau sau al oamenilor ca tine.
Numai bine!
Adrian
15/01/2014 at 17:45Nea Ariele, vorbesti fara sa stii. In alte tari (nu in toate, dar exista!) se intampla lucrurile astea pentru ca oamenii au alte conceptii. As incerca sa iti argumentez mai mult, dar mai bine iti spun (si fii convins de asta) ca nici n-o sa se intample nimic daca toti gandesc ca tine ca e imposibil sa se schimbe ceva, si mai bine traim in stilul nostru “ca asa se face aici la noi”.
Altcineva
14/01/2014 at 13:53uite din cauza astora CA TINE tara e cum e. faci comparatii… cu cine? ai fost si tu la all inclusive in turcia si ai termen de comparatie? du-te, prietene, prin lume, si apoi comenteaza. raportandu-te la 20-40 de tari, nu asa, la spania si grecia.
Alex
14/01/2014 at 00:42Daca vrei sa te descarci, mergem poimaine cu ciocane si le tunam masinile sa ne tina minte mult timp! Sunt atat de nervos dupa ce am citit articolul asta…CUM, FRATE?! Nesimtirea e ceva, dar asta e mama tuturor nesimtirilor! Sunt si eu sofer, parchez si eu in spatele unuia pentru 2 minute, spre exemplu, dar am numarul permanent in geam, insa parcare permanenta pe dreptul unor oameni cinstiti e strigator la cer!
Arielu, ai conceptii de viata bune, esti civilizat, dar daca stai sa inchizi ochii si sa ocolesti masina si sa inghiti in sec, poti sa te stergi la cur cu ele! Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte, metoda Vlad Tepes. Romanii (si oricat de cliseic pare, citeste cu atentie) nu stiu ce este respect pentru ceilalti si pentru proprietatea celorlalti, romanii sunt V-I-T-E si trebuie tratati ca atare: “Faci bine, te las in pace, nu faci bine, iti dau cu bata pe spinare pana faci cum trebuie”.
25 de ani am avut bun simt si am intors obrazul unora care m-au jucat in picioare si m-au scuipat, dar a venit “payback time”. And it feels like justice.
p.s. intamplarea face sa stau in zona. Daca am drum pe acolo si vad asa ceva, iti promit (!) ca o sa se lase cu geamuri sparte si tabla indoita. Si, probabil, capete.
Ariel
14/01/2014 at 00:45“Ariel instigă la violență”.
Cel puțin teoretic, dacă ei au rupt un bun public și li se pare ok, și Oprescu poate să le rupă lor caroseria și să fie chit. Iar cum Oprescu reprezintă nevoile oamenilor din București … e perfect ok să-i rezolvăm. :)
Hmmm… Avem cagule?
Altcineva
14/01/2014 at 13:55Alex, frumos, ai nr de telefon in parbriz. Si eu cu bicicleta ce fac, te sun pe tine, pana raspunzi, pana vii… ?!
dinu
14/01/2014 at 01:48Eu am o idee ceva mai pasnica. Propun ca biciclistul furios sa aiba un sprai de vopsea la el. Cand vede cate un tembel care si-a parchat masina pe pista sa ii lase o amintire. E valabil si pentru pietonul care face slalom printre masinile parcate pe trotuar.
Ariel
14/01/2014 at 02:29not bad. sunt curios cât de repede se ia așa un spray.
Georgiana
14/01/2014 at 13:01In 5 min de la ollie gang shop
Ariel
14/01/2014 at 13:05adică cât de repede se curăță, Georgiana. :)
Cristi
14/01/2014 at 12:00Daca politia nu sare cu amenzi probabil ca asta-i cea mai pasnica solutie. Cred ca-i mai sanatos totusi ca soferul sa fie nervos pe el ci nu pe biciclisti, adica sa-si ia amenda.
cristi
14/01/2014 at 02:03ulock justice up & down urANUS :D
nu prea am treburi prin zona aia in mod normal, da promit ca o sa-mi fac drum special pentru asta … razbunarea stalpisorilor se apropie :D
Ioana
14/01/2014 at 04:18aahahahaah >> “Sunt furios și aș lua capul lui Oprescu și l-aș lovi cu putere de parbrizul tuturor mașinilor parcate pe pista asta nouă de biciclete.”
exact asta simt si eu de fiecare data cand ii vad fatza sau ii aud vocea sau aud de el pe la stiri, vorbind despre cat de prost e. singurul om care ma face sa simt o ura adanca doar pentru ca are puterea sa faca viata a 2 milioane de oameni mai frumoasa si nu o face. merita linsat.
Ariel: Mă scuzați, dar sunt furios! | OnlineReport.ro
14/01/2014 at 05:16[…] În anii ce-au urmat am ajuns prin Primăria Capitalei și l-am văzut pe Oprescu la aceeași masă cu mine. Citește continuarea pe blogul arielu.ro. […]
Cristian Florea
14/01/2014 at 12:22Aş pune link şi spre asta: https://www.facebook.com/cristianflorea.ro/posts/10152131060597389?stream_ref=10
Nu pentru că-i scrisă de mine, ci pentru că de când au scris câţiva nişte articole despre cum parchează toţi needucaţii acolo, s-au mai schimbat lucrurile.
Uite încă un link: https://www.facebook.com/ionut.ionut2/posts/623834667651626?stream_ref=1
Ariel
14/01/2014 at 12:26Am citit despre asta după ce am publicat – dar da, mă bucur să aud asta. Sper să-i țină pe polițiști cheful de amendat.
Cu toate astea, în 24 de ore s-au distrus stâlpișori de 50 mii euro per km.
MihaiT
14/01/2014 at 12:29Nu sunt intru totul de acord cu ordinea de mai sus, nu soferul este primul vinovat ci primaria. Soferul este vinovat pentru distrugere si pentru faptul ca a parcat pe pista, primaria este vinovata pentru ca a gandit proiectul intr-un mod total stupid si nu prea i-a dat optiuni. In zona sunt destul de multe cladiri de birouri si magazine si nicio posibilitate de parcare. Marian Ivan a facut o analiza si din punctul asta de vedere in articolul lui.
“Foarte grav pentru firmele din zonă este faptul că Primăria nu a gândit în acest proiect locuri de parcare pentru aprovizionarea magazinelor. Practic, atât cei care aprovizionează sau oferă servicii cât şi clienţii firmelor din zonă nu au la dispoziţie locuri de parcare în apropiere. Vineri am discutat cu vânzătoarea magazinului cu materiale de construcţie şi am întrebat-o cum procedează când primesc marfă: au intrare prin spate sau aduc marfă prin faţă ? Magazinul nu are posibilitatea aprovizionării prin spate. De aceea, atât aprovizionarea cât şi ridicarea mărfii se face ori blocând prima bandă de circulaţie, ori blocând banda pentru biciclete. La fel se întâmplă şi în cazul firmei La Matache, care se ocupă de livrări. Aşa cum mi-a spus proprietarul, sunt 7 maşini care fac livrări şi totuşi niciun loc de parcare care să le permită să facă aprovizionarea sau livrări.”
Nu e ok sa te apuci sa tavalesti niste stalpisori care dupa cum ai spus si tu au costat o caruta de bani, nu pentru ca atat ar face, ci pentru ca asta e costul pentru a acoperi spagile pe care le-au dat ca sa primeasca proiectul, dar firmele respective aveau sediul acolo inainte de marele proiect al prealuminatului primar. Cum configuratia strazilor s-a schimbat fara sa tina cont de nevoile nimanui, ci doar sa-si faca nebunul damblaua cu diametralele lui, probabil va fi un razboi de durata intre soferi si pietoni sau biciclisti. Oprescu cred ca a montat niste camere de supraveghere si sta in birou si se amuza.
Ma intreb cam cat va mai dura pana sa realizeze ca toate proiectele astea megalomanice cu diametrale si autostrazi suspendate sunt aberante si ca orice primar normal la cap ar trebui sa incerce sa scoata traficul din oras printr-o sosea de centura la nivel de autostrada, nu sa il aduca spre centru printr-o diametrala.
Adrian
15/01/2014 at 12:07total de acord cu MihailT si sunt satul de articolele si gandirea onesided care inunda Romania si media si ziarele de la noi… ganditi si apoi vorbiti… primul lucru pe care il are un om de facut este sa se gandeasca sa luam rolul celuilalt si sa vedem unde este solutia adevarata pentru toata lumea…
Lulu
14/01/2014 at 12:29Dacă o duce la spălătorie, cu jetul se ia imediat. Prevăd creşteri semnificative ale veniturilor spălătoriilor de maşini.
Dan
14/01/2014 at 12:43In Bucuresti este o lipsa grava de locuri de parcare. Este practic imposibil sa parchezi legal. Nu sunt sofer, nu detin masina, dar asta este adevarul.
Ariel
14/01/2014 at 13:07Nu mai suport scuza asta.
Lipsa de locuri de parcare = prea multe masini.
= ipocrizie.
Si locuri de parcare sunt, dar, nu in fata casei. Sunt la 2-3-5-10 minute de mers pe jos. Si sunt legale.
Dar, stiu, daca as avea masina nici eu n-as vrea sa opresc la 2 statii de troleu de casa… :)
Dar tocmai lipsa locurilor de parcare (caci in Bucuresti la o populatie de 2 milioane avem 2 milioane de masini) ar trebui sa ne faca sa renuntam, treptat, la masini. Nu?
MihaiT
14/01/2014 at 13:16Acolo nu e vorba de parcare de domiciliu, oricum in zona sunt aproape numai case iar cei care locuiesc acolo teoretic au un loc de parcare in curte. Dar sunt firme carora nu le trecea ditamai bulevardul prin fata sediului inainte.
Ariel
14/01/2014 at 13:18Dacă n-ar fi un bulevard construit 100% ilegal ți-aș comenta: “Nici țigările nu costau 13 lei acum 5 ani de zile. Și s-a adaptat lumea.”
Ne adaptăm. Asta-i viața. Asta-i societatea.
Ne adaptăm sau murim încercând.
Dar, cum bulevardul este 100% ilegal, degeaba comentez… Junglă. :)
MihaiT
14/01/2014 at 13:26Exact, este evident ca lucrurile se vor schimba, dar nu se pot schimba de la o zi la alta, pentru moment oamenii aia au niste nevoi, vreau sa cred ca nu sunt chiar toti soferii care au parcat acolo rau intentionati. Dupa cateva amenzi isi vor da seama ca e mai ieftin sa-si mute sediile sau sa gaseasca vreo alta solutie :).
Nu numai ca este 100% ilegal, este 200% stupid si inutil. Dupa cum am spus mai sus de banii astia lucra la nenorocita aia de centura.
Dan
14/01/2014 at 13:40E o intreaga problema care tine de mobilitatea urbana.
Doar lipsa parcarilor nu incurajeaza oamenii sa renunte la masini. La asta mai trebuie sa adaugi niste alternative viabile: transport in comun de calitate, TROTUARE pentru pietoni, piste de biciclete, etc.
Personal nu cred ca renuntarea totala la masini este solutia. Adica eu mi-as cumpara o masina pentru familia mea, dar as folosi preponderent transportul in comun si bicicleta, insa in jurul blocului nu exista suficiente parcari, deci cand eu m-as deplasa cu tramvaiul masina tot ar fi parcata undeva pe trotuar.
Adrian
14/01/2014 at 18:52Capra vecinului, zic. Dacă eu n-am locuri de parcare, nici tu nu ar trebui să ai pistă pentru biciclete.
Ileana
14/01/2014 at 14:20De ieri de la prima ora de cand au aparut primele poze cu parcarile alea de-an pixu’ si daramarea stalpisorilor a vuit tot facebook-ul de revoltati. Toti i-am injurat pe nesimtitii aia. Intrebarea mea este cine sunt nesimtitii aia? Daca toata lumea e revoltata cine, totusi, a parcat in halul asta?
Mai mult decat atat, nu sunt si ei tot niste corporatisti ca noi – acolo sunt numai cladiri de birouri fara parcari subterane – care stau pe facebook sa vada cat de revoltata este lumea? Ei nu gandesc? Chiar i-a abrutizat atata societatea asta incat nu se gandesc dincolo de ziua de maine?
Pasqual A
14/01/2014 at 14:48Trebuia sa puna cei de la Primarie, si un semn, pentru cei care blocheaza sensul de mers pe bicicleta cu amenda si in 10 zile, se lecuiau toti, se vorbeau intre ei, ” ba , vezi ca nu ti-ai lasat masina bine parcata acolo” si tot asa. Eu zic, daca ai drum pe acolo, faci o poza, o trimiti la politzie, iar organele abiliate, sa faca ceva! Pana la urma, trebuie sa se schimbe ceva si la noi !
Sunt de acord ca nu mai sunt locuri de parcare in Bucuresti, dar atat timp cat e frumos afara, poti merge pe bicicleta, cu mijloace de transport in comun. Este adevarat, sunt aglomerate dis de dimineatza, dar pe bicicleta eu strabat jumatate de Bucuresti la 7 diminetza, zilnic, si ajung in timp util. Cu putina vointa, eu cred ca initiativa cu piste pe crosabil v-a fii un succes ptr Bucuresti! :)
Marian
14/01/2014 at 16:44am ajuns intamplator pe blog, de la un comment de pe facebook. nu sunt biciclist, nu merg cu bicicleta in oras (mi-e frica de caini, de masini m-as feri), dar imi place civilizatia.
dl. MihaiT, intrati pe Google Maps, si uitati-va ca in zona unde e facuta poza (vizavi de McDonald s Buzesti) sunt doua parcari URIASE. a, da, au si ele un defect: sunt cu plata, si sunt private. costa vreo 8lei/ora (nu sunt luate in concesiune, proprietarii au facut parcare in loc de bloc, treaba lor, pretul lor). Deci, alternative exista, doar ca inca nu ne-am invatat ca a merge cu masina pana la 2 pasi de Guvern costa.
si cu ocazia asta v-as ruga pe toti care mai scrieti despre situatia pistelor de biciclete de acolo sa mentionati ca exista locuri de parcare destule, dar cu plata
MihaiT
15/01/2014 at 13:25Marian, spre deosebire de tine eu merg in oras si cu bicicleta si cu masina, cat despre zona respectiva nu trebuie sa ma uit pe google maps pentru trec cel putin de 3-4 ori pe saptamana prin zona. Nu stiu care sunt cele doua parcari “uriase”, una este intr-adevar langa McDonald’s, mai este una mai in spate care apartine de Clinica Sanador si este pentru clientii lor, poate te referi la parcarea din Piata Victoriei. Numai pe Buzesti intre Piata Victoriei si Polizu sunt cel putin 7-8 cladiri de birouri. Lasand la o parte zona asta, unde oricum sunt mult mai multe masini decat ar incapea in parcarea “uriasa”. Uite-te mai jos, de la Polizu pana la Stirbei Voda si vezi care este situatia. Poate nu mi-ai inteles pozitia, nu spun ca este ok ca au parcat pe pista de biciclete, ci ca nu sunt soferii principalii vinovati, ei se vor adapta cumva in timp (azi dimineata nu mai era nicio masina parcata pe pistele de bicicleta), dar acest proiect gandit cu fundul va ramane si se vor mai face si altele asemeni lui.
marius
14/01/2014 at 17:01Dupa cum spuneam de 2 zile…politia (cu “p” mic) nu-si face treaba care e platita din banii prostimi!!!
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=578444915558103&set=a.349251175144146.73552.100001777997642&type=1&theater
stopham
14/01/2014 at 18:34Daca esti atat de furios de ce plangi pe tastatura si nu faci ceva? Altii pot…
https://www.youtube.com/watch?v=fprhXNh8gNA
Ariel
14/01/2014 at 18:41Citește articolul. Am făcut și fac din 2009 fără oprire. Stickere lipeam în 2009 pe mașini în București… E vorba de alt nivel acum. În rest, hatereală plăcută mai departe.
stopham
14/01/2014 at 20:38Aici nu-i vorba despre hatereala, e vorba despre mine care-ti spun ca poti face ceva mai mult decat a scrie pe un blog. Ai o atitudine pasiv-agresiva care nu ajuta. Si, ca sa fiu tipicar (h8er cum ar spune unii), tu insuti ai scris c-ai renuntat la “lupta” de ceva vreme. Acum spui “fara oprire”.
Cat despre fondul problemei: da, ai dreptate, traim intr-o tara fara lege. Sunt, insa, convins ca, daca in loc de a organiza marsuri care sa-i enerveze de-a valma pe bizoni si pe soferii decenti, acelasi numar de biciclisti bine plasati i-ar impiedica pe nesimtiti sa se suie unde vor ei, iar lucrurile s-ar schimba.
Ariel
15/01/2014 at 00:15Am renunțat la marșuri, n-am renunțat la alte metode.
Și acum dă-mi un exemplu concret – ce crezi că putem face ca să “împiedicăm”, cum zici tu. Chiar n-am idei. … că aș face.
stopham
14/01/2014 at 18:42Scuze pentru dublu (triplu acum) post…
Pix
14/01/2014 at 21:44Salut. Iti inteleg parerile si apreciez eforturile pe care le-ai facut si le faci in continuare, insa frustrarile pe care le acumulezi s-ar putea sa nu-ti faca bine in viitor. Rabufnirile violente, ar trebui sa se consume numai in mediul virtual, aici pe blog unde este liniste si pace, iar adversarii sunt de invins. In spatele monitorului este ringul tau si ai face bine sa nu-l muti in strada, pentru ca altfel o sa te muti intr-o sala de judecata sau intr-un spital dupa caz. Este greu sa schimbi mentalitatea romaneasca, cel care stie sa fure inteligent, o va face in continuare. Cel care nu are unde parca, o sa parcheze in continuare, pentru ca nevoia il face pe om sa aleaga solutia cea mai usoara. Uite, eu unul sunt biciclist si sofer deopotriva. Zi de zi merg cu ambele vehicole. Indiferent ca ninge, ploua este ceata, soare, canicula eu sunt cu bicicleta. Cateodata prietenii spun ca sunt nebun, dar imi place si chiar gasesc bicicleta utila, deplasandu-ma usor intre doua puncte. Nu-mi fac griji ca nu pot fi punctual, nu-mi fac griji ca n-am unde parca. In schimb, cand sunt cu masina situatia se schimba radical. O folosesc de nevoie si nu din comoditate. Orasul este prost manageriat de 24 de ani, din lipsa de viziune la nivel macro, posesorii de autoturisme au de suferit. Nu exista spatii de parcare suficiente si nici nu vor exista prea curand. Teoria cu..”gasesti loc de parcare la 1-2-3-4-5 minute de casa si nu in fata casei ” cade. Acum cateva zile, am cautat 40 de minute un loc de parcare la Victoriei. Totul era blocat, sufocat. In 40 de minute de nervi, stres, motorina arsa de pomana am vrut sa parchez LEGAL. Nu am avut unde ! Am parcat-o pe un trotuar limitandu-le spatiul pietonilor. Sunt nesimtit, nu ? Poate intr-o zi, un tip frustrat, ce are niste refulari se gaseste sa-mi aplice o lectie, cu un cataroi in luneta sau sa-mi traga o linie cu o cheie. Sa inteleg ca ti s-ar parea perfect normal si moral comportamentul ? Eu m-am obisnuit cu soferii pentru ca ii inteleg. Sunt bicilist si sofer, remember? Nu fac circ si nici nu ma dau cu capul de pereti ca un sofer a parcat pe pista. Il ocolesc si-mi vad de drum. 100 de masini de-ar fi parcate, le-as ocoli fara stres, pentru ca ii inteleg. Da, cum voua vi se par nesimtiti, mie mi se par ca nu au de ales. Crede-ma, in Buc, in unele zone (fie si zone apr.de Centru),este bine sa ai masina in fata casei. Stiu asta din experienta, cand tocmai ce un prieten isi cumparase o masina nou nouta, a parcat-o stradal (loc public), iar vecinul, un frustrat s-a gandit ca mai bine-i taie cauciucurile sa-i dea o lectie si sa-i scrie “Nu parca aici”. Daca tie ti se pare moral sa parchezi in fiecare zi “la dra.cu-n prazinc”, pe locuri necunoscute si sa ai grija bunului, mie nu prea. Prefer masina in fata casei mele, as dormi linistit decat in fata casei altuia. Eu nu cred ca cei din zona bulevardului si-au dorit “deposedarea” de acele locuri de parcare neconventionale pe care le foloseau de ani intregi. Eu cred ca acelor persoane, care locuiesc, muncesc, au nevoie in zona ar fi trebuit sa li se construiasca parcari legale. E usor sa interzici oprirea/stationarea, dar este greu sa-i dai si solutia legala omului sa nu incalce legea, partea asta ar costa f.mult., mai mult decat niste indicatoare rutiere.
Ştiu Ceva » Răzbunarea bicicliștilor.
15/01/2014 at 11:25[…] pe aceste piste s-a strigat și mai tare, iar bicicliștii au început să caute soluții (AICI). Când poliția nu te ajută, când bunul simț al șoferilor este inexistent, când primăria […]
GabRiel
15/01/2014 at 16:42Bravo Ariel! Descătușează-ți furia! Ce ai scris mai sus, este evident, din multe puncte de vedere. Ce nu ai scris și se înțelege, e altceva, deaceea, multe din ”snoavele” de comentarii de mai sus sunt pur și simplu de râs!
Fă ce crezi că e mai bine pentru că: ”Indiferent cum vei face, te vei căi”!
laurentiu
15/01/2014 at 18:30E un sunt sofer in Bucuresti, si de cateva luni de cand sofez aici am intalnit multi biciclisti pe carosabil. I-am depasit elegant, bineinteles, eleganta vine din grija de “Damne fereste” a nu se intampla vreo nenorocire.
Cat despre parcat… Sunt la fel de elegant. Fac tot posibilul sa parchez astfel incat sa nu deranjez pe nimeni, dar tot din cauza temerii de a nu primi vreo dauna păguboasă.
Concluzia este ca totul pleaca de la educatie. Daca toti am rula pe acelasi sistem de educatie cognitivă, noi ne-am respecta mult mai mult ai se aici am castiga mult, foarte mult.
Adevarul e, si afirm treaba asta cu tărie, nu vom avea niciodata parte de respect, corectitudine si beatitudine intre noi, cetatenii, fie ca suntem pietoni, biciclisti sau soferi.
Alex. N.
19/01/2014 at 13:02Primaria trebuia sa gandesca altfel proiectul si anume trotuar-pista de biciclete-parcare, dar la noi este greu.
Si oricum, nu stiu de ce va agitati atata ca n-aveti destule piste de biciclete ca din 10 biciclisti 5 cel putin merg printre masini( in zonele unde exista piste), nici macar pe partea dreapta a carosabilului si nici macar nu au bunul simt de a intinde bratul stang/drept atunci cand vor sa vireze, nu au bunul simt de a sta frumos la semafor atunci cand este rosu ca nu cumva din stanga sa vina, regulamentar, un autoturism.
Cam asta se intampla in Bucuresti.
Ariel
19/01/2014 at 13:04Documentează-te oleacă înainte să deschizi gura, te rog. Pistele alea de biciclete de care vorbești tu sunt:
1. impracticabile.
2. declarate ilegale.
D-aia bicicliștii sunt pe carosabil, acolo unde au obligația să pedaleze. :)
Cum scoatem o scuză oficială de la Poliția Rutieră? | Ariel Constantinof Blog
04/05/2014 at 17:43[…] trebui să fie), șoferii o distrug și poliția nu face nimic în acest sens. Textul se numea “Mă scuzați, dar sunt furios!” și s-a viralizat repede. Câteva zile mai târziu subiectul era prin presa locală, ceea ce m-a […]
Claudiu Miron
02/09/2016 at 08:54Din cand in cand ma infurii si eu cum te-ai infuriat in acest articol, desi sunt si eu mai chill de obicei. Din 2015 de cand mi-am dat seama ca sunt prea multe masini parcate pe trotuare (pana atunci nu prea le-am observat, probabil din ignoranta sau ceva de genul) am inceput prin a face poze masinilor pt a le posta pe “Ai parcat ca un Bou” si a ridica stergatoare, apoi am trecut la bilete de pus sub stergatoare cu “ai parcat pe trotuar/trecere/pista” si rareori si autocolante din alea nasoale de hartie cu “Ai parcat ca un Bou!”, pe care le pastrez pentru soferii care au parcat cu ditai BMW-ul cu toata nesimtirea pe tot trotuarul/pista/trecerea sau ce o fi (rareori, chiar doar in cazuri extreme, pt ca a lipi un autocolant de hartie cu acest mesaj e si asta un douchebag move din partea mea si e si ilegal, dar un fel de rau necesar, pt ca doar asa pricep ei). Dar uneori, ca tine, imi vine sa dau si eu cu capul soferilor in propriile lor parbrize si sa-mi vars toata ura pe masini, dar apoi imi amintesc ca e ilegal si apoi imi mai amintesc si ca acasa am GTA V instalat. Dupa astfel de zile pline de nervi, seara intru in GTA V si ma pun pe bicicleta (un cruiser portocaliu asemanator Pegasului meu de aceeasi culoare :D ) si ma duc la pistele de biciclete din oras (sunt tare putine si acolo, parca-i Bucuresti) si imi vars toata URA pe masinile parcate pe piste, daca sunt. Ce bilete, autocolante, sau ridicat stergatoare??! Direct cu arme, cu bate, gloante sau flacari sau rachete. Ma ajuta enorm sa ma calmez. Recomand oricui s-a saturat de masini parcate pe trotuar sau piste si care ar vrea sa aplice pedepse extreme soferilor si evident, nu pot.
Ariel
02/09/2016 at 13:25:)))))
Claudiu Miron
02/09/2016 at 14:08Uneori mai si sar cu bicla pe mașini, si îmi continui drumul așa, de parcă ele n-ar fi acolo :) . Sau vin cu o mașină de tractat mașini și le iau de acolo. Astea sunt soluții mai realiste.
Ariel
04/09/2016 at 14:58Let’s do that in RL. :))