Scriu rândurile astea dintr-un muzeu – Tate Modern – care oferă wi-fi gratuit în zona de “beut cafele”. M-a adus aici un român, dragul de Darius, care lucrează zilnic de unde are chef. El știe toate trucurile locale în materie de supraviețuire în Londra. Ca dovadă, azi m-a dus la un supermarket și m-a ajutat să cumpăr mâncare și băutură cu 3 lire în loc de aproape 5. Adică cu vreo 16 lei în loc de 22 de lei.
Lumea pe aici e foarte diferită de orice am văzut până acum din punct de vedere … de fapt, din toate punctele de vedere. Nimic nu seamănă cu realitatea de acasă sau cu alte locuri pe care le-am mai vizitat.
Uite primele chestii pe care le-am observat și mi s-au părut ciudățele:
1. Peste tot există “semne” care explică tot felul de nimicuri. De exemplu la metrou, la fiecare ușă, scrie că “Dacă-ți prinzi bagajul în ușă vei face metroul să întârzie și asta-i neplăcut pentru ceilalți călători”. … Iar în stațiile de metrou există afișe care zic următoarele: “Știm că uneori e foarte cald la metrou, de aceea-ți recomandăm să bei și să mănânci înainte să călătorești. Dacă ți se face rău, cere ajutorul”. Există foarte multe explicații ca pentru proști. Peste tot. Una singură mi s-a părut folositoare până acum: “Look right”, scrie mare la aproape orice început de trecere de pietoni.
2. Prețurile îs mari față de ce-i acasă. Cel puțin la prima vedere. Și peste tot există “oferte” de care toată lumea se folosește. De exemplu: vrei o Cola la 2 litri? Costă o liră și nouăzeci. Adică 10 lei. Vrei să dai doar o liră pe o COla la 2 litri? Atunci cumpără două sticle și ți le dăm la două lire ambele, adică 11 lei.
3. Fără metrou ești cam mort. Suprafața Londrei este de ±1500 km pătrați, în comparație cu suprafața Bucureștiului care-i 228 km pătrați. Bicicleta-i destul de folosită, dar distanțele-s muuult mai mari. Sau par. Trebuie să încerc să mă dau cu bicla pe aici – sper să nu merg pe sensul greșit. :)
Ah, și transportul costă enorm. Abonamentul la metrou e super-scump în comparație cu ce avem noi acasă. Dar înțeleg că raportat la salarii este în regulă. :)
4. Mereu am impresia că nu sunt șoferi la volan. Apoi realizez că-s în dreapta.
5. Oamenii se îmbracă bine, majoritatea bărbaților pe care i-am văzut prin centrul Londrei sunt la cămașă, sacou, pantofi, ceasc scump la mână și geantă diplomat.
6. Pe străzi auzi toate limbile universului. Iar oamenii au toate culorile posibile. Și nu prea rar am observat o discriminare clară de genul “Negrii adesea au joburi prost plătite iar albii nu” – am văzut negrii la costum, ce par avea joburi serioase și bine plătite și albi care servesc la cafenele. Și când zic albi, da, e greu să-mi dau seama dacă-s localnici sau europeni. E înselător tare.
7. Simt sau am impresia că totul este “chill”. Poate mă înșel, dar toată lumea îmi lasă împresia că-i calmă, că totul este “bine”, că-i pace în lume și nu există probleme.
8. La metrou nu există semnal cică din cauza atentatului terorist de acum nu-știu-câți ani… așa că fooooarte mulți oameni citesc în metrou. Că pe mobil n-au cum să acceseze Facebookul fără semnal.
9. Vremea este de trei feluri, sau cel puțin așa mi-a fost dat să văd în 24 de ore: a) plouă b) e soare și senin c) 5 minute plouă, 5 minute e soare, 5 minute plouă, 5 minute e soare, 5 minute plouă, 5 minute e soare, 5 minute plouă, 5 minute e soare etc.
10. Încă n-am văzut români “dubioși” pe aici, care să-mi lase impresia că au venit la furat sau ceva. După ce auzeam de la presa englezească la începutul lui 2014 ar fi trebuit să se vorbească româna la fiecare colț londonez. Nu-i așa. Nu pare așa.
N-are sens să zic că-i curat, modern, frumos, motivațional, plăcut, colorat și alte chestii pompoase. Că este. Îs, totuși, 15 milioane de oameni aici. Toți fac câte ceva. În tot calmul de aici, îs prea multe chestii de făcut, de văzut, de citit etc. Și nu ca turist, așa, în general.
Parcă aș încerca să locuiesc p-aci o vreme, așa, că pare distractiv.
Later edit – am mai scris un text despre Londra după 48 de ore și o alba-neagra aici.
PS: Sunt în Londra datorită celor de la BlueAir, care au avut curajul să mă trimită să documentez oleacă concertul Subcarpați (care are loc duminică) și viața de român d-aici.
Pun poze pe Instagram și Facebook sub haștagul #RomanianinUK.
8 comentarii
pam
10/10/2014 at 21:51In mare, cam aceiasi impresie am avut-o si eu cand am venit prima oara aici, dar dupa o lunga perioada de timp impresiile se mai schimba. Ca de exemplu, lumea e mai calma din anumite privinte..dar e mai agitata, mai pe fuga.
Si romani “dubiosi” din pacate sunt, dar se ascund. Am observat vreo 2 -3 locuri prin nordul Londrei unde stau cu acordeonul si asteapta sa primeasca un banut pentru “serenada” lor.
In ce priveste cititul, aici toata lumea fie citeste, fie asculta muzica, fie se uita la un filma, fie se joaca pe telefon in mijlocul de trasnport. Chiar si prin autobuze.
Ce mi-a placut oarecum aici e faptul ca lumea e mai dezinhibata…poate o sa ai sansa sa vezi persoane care se machiaza, se aranjeaza in mijlocul de trasnport fara sa le pese de privirile celor din jur( chiar daca inca au bighudiurile pe cap).
Si Lucrul care mi-a placut cel mai mult aici…parcurile ..multe, si in absolut toate ai voie nu numai sa calci linistit pe iarba, dar chiar sa te intinzi, sa stai la picnic, sa te bronzezi, etc. Ar trebui sa vizitezi Londra pe timpul verii pentru asta .
monica
11/10/2014 at 22:24Inainte de a-mi spune si eu punctul de vedere daca imi e cu ingaduinta,pot spune ca sunt oarecum fascinata de frumosul ambalaj pe care ati reusit sa il vedeti in Londra.Well,centrul Londrei cam in mare parte e asa cum l-ati descris.In schimb,zonele,3,4,5 incep deja sa se delimiteze prin “titularii” care au pus stapaniere pe diferite cartiere,asa ca sa nu va mirati daca prin unele zone veti putea vedea o mini India,sau o mini Polonia.Prin zonele mai sus numite domneste mizeria(ca sa nu se mai spuna ca Romania e mizera).Prin mizerie intelegandu-se:gunoaie pe strazi,ambalaje,tot ceea ce nu mai e de folos in casa omului.Apoi tot in aceste zone se gasesc tot felul de magazine,chisculete,buticuri pline cu de toate si cu de toate mirosurile posibile si imposibile.Despre oameni nu vreau sa spun nimic ca nu vreau sa par nici rasista si nici vreo discriminatoare asa ca enjoy and make your own opinion!Welcome in the wonderful London.
Adi Pandaru
13/10/2014 at 12:59Ai dreptate, multe semne sunt ca pentru prosti, mai putin cel cu “look right”. Astea sunt prezente in marile orase, unde sunt turisti care sunt obisnuiti ca atunci cand traverseaza sa se asigure din partea opusa, pentru ca sensul de circulatie e invers. Mie mi s-a parut foarte util in primele 2 luni in care ma uitam disperat in toate directiile pentru ca nu puteam sa suport sistemul lor anapoda.
Sa vezi ce misto e cand totul e in inchi, stones si alte aberatii. Cu milele m-am obisnuit.
Ratava
30/08/2015 at 21:44Curat? :)) Mie nu prea mi s-a parut, si vorba aia, am stat in centru langa Hyde Park :)) In statiile de autobuz cand am fost eu era plin de chistoace de tigara
Ariel
31/08/2015 at 10:24Poate n-am fost eu atent la chiștoacele de pe jos dar, per total, există un aer de “mai curat”. Mult mai curat. :)
Rătăcind prin Barcelona - Ariel Constantinof Blog
13/10/2015 at 19:18[…] diversitate aș spune că seamănă cu Londra, dar totul este la o scară mult mai mică. Există mulți oameni de nații diferite cu tot felul […]
Chiar stăm prea mult cu ochii în telefon? - Ariel Constantinof Blog
25/05/2016 at 14:04[…] doi ani am vizitat Londra pentru prima dată. Am scris mai multe despre vizita în Londra aici și aici și aici și mai ales […]
Petruța Pletosu- CEO at Colete AR
24/08/2016 at 12:25Londra este și va rămâne orașul european suprem. Îl pot compara cu Babilonul, oameni colorați, mâncare internațională bună, lux și opulență prin centru, peste tot clădiri cu valoare istorică. Oameni de toate felurile, că da, Londra e magnetică! Pentru turiști și pentru cei care au descoperit succesul, Londra este “the promised land”. Pentru cei care s-au lovit de bariera lingvistică și/sau profesională, Londra e doar un oraș rece, în care plouă mult, în care transportul e scump iar oamenii sunt ciudați. E drept, fiecare monedă are două fețe, eu vă doresc să ajungeți să priviți doar fața “strălucitoare” a Londrei și să vă bucurați pe deplin de fiecare moment petrecut acolo.