Rătăcind prin Grecia (Corfu Town, Skiathos, Meteora)

De șase zile rătăcesc prin Grecia pe repede înainte, chiar înainte de sezon – când majoritatea tavernelor sunt în renovări, ca să fac un mic “control de calitate” și să recomand ce merită vizitat.

Eu-s genul care într-o vacanță preferă să rătăcească haihui și să facă poze cu telefonul, să audă mici-povești de la localnici sau să trăiască povești – căci, pe bune acum, de ce aș prefera să stau toată ziua pe un șezlong la soare?

Soarele din București este așa puternic că până pe 15 mai ale fiecărui an sunt deja super-bronzat.

Revenind: deci de șase zile rătăcesc, fac poze, ascult și analizez. Acum am niște păreri și vreau să le dau mai departe.

Corfu Town – un fel de Veneția fără apă

Anul trecut am ajuns în Veneția pentru câteva ore și am fost destul de dezamăgit. Nu neapărat de ce am găsit acolo ca arhitectură, ci de cât de comercial și turistic era totul.

Ei bine, în Corfu Town am avut un fel de deja-vu – mă simțeam fix ca în Veneția, doar că lipseau bărcile și canalele cu apă. Iar din punct de vedere turistic nu am fost “afectat negativ” ca-n Veneția. Deși am văzut vânzătorii ambulanți de prin Africa care încearcă să vândă aceleași genți și perechi de ochelari ca-n Veneția.

Corfu a fost sub ocupație engleză, iar ăsta-i motivul pentru care au în centrul orașului un mare teren de cricket. Cu ani în urmă englezii nu prea aveau cu cine să joace cricket, deși își făcuseră un teren fix în fața primăriei. Așa că localnicii au început să învețe sportul.

Azi în Corfu cricketul este încă la modă. Și ghida părea extrem de încântată de echipa feminină locală de cricket – care recent câștigase nu știu ce campionat.

Dar asta-i irelevant. Mi s-a părut doar mie oleacă amuzant.

Interesant este faptul că Corfu Town (cel puțin o parte centrală) este protejat de UNESCO. Ce înseamnă asta?

Că se încearcă, pe cât posibil, conservarea arhitecturii și a stilului. Ca idee, fix în centrul Corfu Town există un McDonald’s (singurul văzut în șase zile) – și cică acest McDonald’s n-are voie să-și folosească culorile “traditionale” (roșu plus galben) – astfel că e destul de ușor să-l ratezi. Căci brandingul este aproape zero.

Asta totodată înseamnă că un apartament în zona centrală costă cam 900 de mii de euro. Și, sincer, dacă aș avea banii ăștia probabil că m-aș muta acolo… Și dacă nu acolo, probabil că oricum undeva prin Grecia.

Grecii mi se par absolut geniali. Sunt foarte relaxați, mi-aș permite să spun chiar “leneși”, dar cu toate astea fac bani cât să trăiască excelent și mereu par lipsiți de griji.

Cum să-ți faci siesta de la ora 13:00 până pe la 17:00? Cum să-ți permiți să nu lucrez în mijlocul zilei patru ore și totuși s-o duci bine? Doar un grec relaxat ar putea să lucreze puțin și să facă bani buni.

Tot în Corfu, fix în centru, îi un stâlp foarte-foarte sec. Acesta:

Ei bine, acest stâlp e un fel de “Ne vedem la Universitate” pentru bucureșteni.

Vei zice acum: “Și? Ce mare lucru? Ai fost în Corfu și-mi povestești despre un amărât de stâlp?!”

Păi … mă fascinează faptul că noi luăm metroul sau mașina și facem o oră până la job sau până în centrul orasului. Londonezii fac 2 ore. New yorkezii nici nu și-au văzut tot orașul … Iar oamenii din Corfu Town își dau întâlniri la un stâlp sec.

Ca să nu mai zic că sub acest stâlp tinerii corfuezi (nu știu cum se numesc oamenii din Corfu) își dau “prima întâlnire romantică” … sau primul “date”, ca să se înțeleagă. Așa-i obiceiul cică.

Oameni buni, îi un stââââlp!

În rest – străzi înguste și foarte înguste, rufe întinse, totul înghesuit, dar absolut fascinant pentru mine, omul crescut în apartamentul bucureștean.

Trebuie doar să eviți străzile centrale și “comerciale”, să te abați oleacă de la locurile prin care colcăie în general turiștii și grecii cu magazine trag de tine să le dai bani. Dacă reușești să faci asta o să te lovești de realitatea din Corfu Town – oamenii locului și stilul lor de viață.

Ca idee, pe toată durata celor șase zile de hoinărit prin Grecia mi-am repetat în cap: “Cum ar fi fost să mă nasc aici? Cum ar fi să mă mut aici?”

Recomand Corfu Town – îi de vizitat cu un ghid care să povestească oleacă din istoria locului. Pe mine m-a fascinat.

Skiathos – un fel de sufrageria tuturor, dar mai ales a pisicilor

În Skiathos am stat foarte puțin – vreo două ore – cât să înfulecăm un gyros local și să ajung să văd partea prin care nu prea ajung turiștii, așa cum ziceam mai sus.

Skiathos este o insuliță ticsită cu căsuțe pe niște dealuri. Dintr-un punct mai înalt se vede cam așa:

Ce m-a fascinat la Skiathos a fost faptul că ei nu prea au străzi. Au doar câteva spații ce au rămas goale între sutele de căsuțe înghesuite. Totul este un mare labirint, mult mai complex decât ce-am văzut în Veneția sau Corfu Town.

Ba mai mult, am observat că localnicii își țin ușile deschise, comunică unii cu alții țipând dintr-o casă-n alta și, când te văd pe străzile în care turiștii nu prea ajung, sunt foarte prietenoși. Cel puțin cu mine au fost.

E cert că oamenii d-aici trăiesc fie din pescuit, fie din turism. Și cred că la fiecare început de sezon, odată cu primul turist întâlnit, e ca și cum ai prins prima ninsoare și știi că urmează Crăciunul.

O mare parte din Grecia funcționează așa: ei fac bani din mai până-n octombrie. În rest… hibernare. Ceea ce, din nou, mi se pare fascinant. Mă repet?

Ziceam că am avut timp de un gyros local – al treilea mâncat în cele șase zile și de departe cel mai gustos.

“How much is a pita gyros?”

“Doi jumate.”, răspunde un domn gras, cu zâmbetul larg pe buze.

“Sunteți român?”

“I don’t speak romanian, I just know numbers in romanian.”

“We want to eat fast and go. Is it possible?”

“Yes. Faster than McDonald’s. And even better!”

Și în timp ce ne punea o față de masă și și-a cerut scuze că nu are wi-fi pentru că încă n-a început sezonul oficial, observ că salută un trecător – iar apoi îl cheamă la noi la masă.

“You all understand english?”, ne întreabă grasul.

“Yes, yes!”

“Ok, this my friend. He was in America. He has good story. Listen to him.” – și uite așa s-a asigurat grăsuțul nostru simpatic că nu ne plictisim până ne vine gyrosul.

Trecătorul era super-haios. Vreo 10 minute ne-a povestit cum era să facă pușcărie în state, dar a scăpat pentru că s-a dat nebun.

Mi-am făcut un selfie cu el ceva timp mai târziu, când l-am găsit întâmplător pe străduțe.

Ca idee: cum să-ți vină să chemi un trecător de pe stradă, un amic d-al tău, să le povestească ceva unor clienți spontani?! Ei bine, cam așa lucrează grecii d-aci. Sunt haioși. Unii.

Skiathos merită vizitat și înțeleg că-i foarte vizitat de români oricum. Există niște excursii cu barca până acolo (2 ore jumate dus, 2 ore jumate întors). Aș recomanda plimbări pe străduțele-labirint și grijă mare la pisici – ar face orice pentru niște mâncare.

Meteora – probabil că aici s-a filmat Avatar

În Meteora n-aș fi ajuns de unul singur pentru că, în mare, e cu poveste religioasă. Iar eu nu prea am de-a face cu poveștile religioase.

Dar, Dumnezeule mare, ce-i acolo, la Meteora, este absolut Photoshopat!

Ca să rezum: caută “Meteora” pe Google ca să înțelegi ce-i acolo. Eu mă uitam și nu puteam să cred că ceea ce văd este real.

Nu-i de stat pe acolo, dar este de trecut și urcat pe stânci. În timp ce grupul s-a dus la o mănăstire, eu am explorat împrejurimile.

Și alte rătăciri…

În cele șase zile am ajuns prin multe locuri pe repede-înainte. N-am apucat să iau pulsul corespunzător fiecărui loc – în mare și pentru că suntem pre-sezon și multe locuri arată acum diferit.

Uite două poze dintr-o stațiune de pe insula Evia…

Și alte cadre rătăcite:

Dacă ar fi să închei cu un sfat acela ar fi să nu te duci în Grecia doar ca să șezi pe un șezlong și să mănânci bine, preferabil all-inclusive.

Grecii sunt fascinanți. Învață de la ei, din atitudinea lor, din modul în care fac ei afaceri, modul în care-și fac siesta. Învață să fii relaxat, ca ei.

Du-te la plaja lor, dar nu uita să te rătăcești oleacă și prin locurile prin care turiștii nu trec de obicei.

---

Acest articol a fost scris în infoturul “#GreekExplorer: Corfu, Evia și Grecia Continentală” organizat de TurismMarket.com în parteneriat cu agenția de turism TrampTravel.ro și cu sprijinul Nikonisti.ro, TravelWithaSmile.net, LAMONZA și Art & Craft.

---