Într-o noapte, în mijlocul actului creativ,
În timp ce meditam, de fapt, la un stil de viaţă alternativ…
Pe cap am simţit, precum o mângâiere de fantomă,
Ceva ce nu merita atenţie nici cât o diplomă,
Din aceea de merit, de care avem cu toţii.
Dar când mângâierea a continuat,
Instant chiloţii mi s-au udat.
Rapid mi-am pus mâna pe cap
Şi un păianjen mare cât un crap
Am descoperit speriat.
Imediat am văzut în cap
Tot filmul cu omul păianjen…
Şi d-atunci mă tot cred Spiderman!
Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:
Comentează