un pas mic pentru Ariel, un pas mare pentru Bucuresti si normele europene.
am zis!
ieri la o intalnire intre “oameni care fac chestii cu biciclete” (precum Geo de la Bate Saua, precum Hari de la Bicla.ro si tot asa…) m-am luat de Bogdan, reprezentant al ONG Festului (sau asa ceva), si i-am zis sa nu mai spuna cuvinte precum “niciodata”, “nu vom reusi”, “statul nu va face”.
si i-am zis asta pentru ca e important tot ce zicem. subconstientul aude – ca sa zic asa.
i-am zis ca daca el crede ca nu vom rezolva niciodata nimic cu statul in ceea ce priveste bicicleta, nu are sens sa mai stam la aceasta masa si sa dezbatem problema bicicletelor.
nu m-a inteles. concluzia a fost ca sunt un stresat din cauza bacului. dar nu, nu era asta.
bikewalk, asemeni lecturilor urbane, va fi LE-GEN-DAR!
le-gen-dar. s-a inteles? pentru ca va ridica toata imaginea tarii noastre cel putin in Europa. :)
niciodata? Bogdan, a durat 12 ore de cand ti-am zis sa nu mai zici “niciodata”. :)
urmatorul bikewalk e batut in cuie pe 30 mai pentru ca pe 29 este noisset.
ps: vedeti ca duminica asta mergem iar la exercitii.
PS2: Facem o noua seara de film. :)
5 comentarii
Bogdan Antohe
14/05/2010 at 02:02Ariel, observ ca tot nu ai inteles nimic si imi pare rau.
1. Nu sunt reprezentant al ONGFest (dar daca vrei tu, sau asta conteaza pentru tine, atunci merge si asa); sunt un simplu om care a ajuns prin Bucuresti acu ceva ani si care – atat cat o sa mai stea aici – are de gand sa lase in urma niste lucruri bune (ca sa ma simt si eu bine in felul asta).
2. Te inteleg ca atunci cand auzi “autoritati”, “stat” si alte asemenea ti se pune pata. Pe buna dreptate :) Lasa vorbele in context. O stim prea bine si am accentuat: nu o sa fim luati niciodata in seama la modul maxim productiv daca nu vom sti sa colaboram si sa punem altfel problema.
Acum depinde de tine daca vrei sa intelegi realitatea sau altceva.
Daca as fi crezut ca niciodata nu vom putea reusi nu ar mai fi existat ciclopromenada, nu as folosi bicla si nu as fi acordat 2 ceasuri unei intalniri (lista poate continua, te asigur).
Felicitari pentru abrobare si inca o data: lasa stresul asta ca nu e un sport bun!
Ariel
14/05/2010 at 12:58@Bogdan – mno, eu asa am inteles… ca faci parte din ONG Fest. Daca nu faci, my bad.
in rest: “nu o sa fim luati niciodata in seama la modul maxim productiv”.
niciodata, niciodata, niciodata. :) bine, lasa-ma-n stresul meu.
Adrian
14/05/2010 at 13:38Bogdan! Ariel! Eu sper ca, în ciuda micilor diferenţe de opinie, să nu vă certaţi! :)
Nu am citit articolul despre puterea cuvintelor dar cam bănuiesc ce vrea să spună. Şi sunt de acord că e preferabil să limităm pe cât posibil folosirea ideilor limitative gen “nicio oficialitate, niciodată nu va înţelege/ ajuta/ încuraja la modul serios acţiuni de genul Bikewalk sau Ciclopromenada (semi)nocturnă” pentru că e nevoie de puţin optimism pentru a schimba atât cât se poate schimba în mentalitatea celor care ne conduc (ţara, oraşul, fabrica, şcoala sau ce mai vreţi voi).
George Hari Popescu
14/05/2010 at 15:57Ariel, crezi că Bogdan, un om care a stat la poarta primăriei pentru a autoriza două ciclopromenade, ar putea crede ce i-ai pus tu în gură? Chiar n-ai fost atent la discuţia aia, din care eu am învăţat multe, mai ales de oameni cu mai multă experienţă decît mine.
Ariel
14/05/2010 at 17:03n-a fost nevoie sa pun eu in gura lui nimic… si-a pus singur. ca n-am adus eu filmari ca dovezi (cu 3 surse, ca la jurnalism, sau ce?) este partea a 2-a.
as prefera sa mutam aceasta spalare de rufe idioata in plan privat, ce ziceti?