România

“Numa’ în România ai să mai vezi aşa ceva!”

Numa' în România ai să mai vezi aşa ceva!

În weekend am fost în Braşov. Şi după ce m-am distrat p-acolo căutând trufe şi trăgând cu puşca (serios!)… m-am dus la gară, să revin în minunatul Bucureşti.

La gară m-am aşezat la o coadă şi am aşteptat să-mi vină rândul. Un domn mai în vârstă, cu un ghiozdan mare în spate, s-a aşezat în faţa mea. Nu i-am zis nimic, crezând că, cine ştie, poate trenul său pleacă în 5 minute şi, în fond, al meu pleca în 20…

Vine rândul nesimţitului moş, care dacă nu era moş probabil că-i ziceam să treacă-n spatele meu, că nu-s invizibil încă… dar fiind moş am crezut că “vai, inocentul”… şi nesimţitul cere bilet la trenul de Bucureşti – tren în care voiam şi eu.

“Nu mai sunt locuri.” îi răspunde CFRista.

Încep să râd în gândul meu isteric… Na, mă, moş nesimţit, ţi-a tras-o karma!

Şi ştiam că există microbuze spre Bucureşti la preţuri asemănătoare. Ajung la microbuzul pe care scrie “Bucureşti”, dau de şofer, întreb dacă mai sunt două locuri (pentru că am o dublă personalitate şi am nevoie de două locuri…) şi-mi răspunde că mai are FIX două.

Acele fix două locuri erau cele de lângă şofer. Achit cele două bilete şi îi zic şoferului că mă duc să-mi iau un suc. Revin cu suc şi, în dreptul uşii din dreapta şoferului, doi amorezi la vreo 50 de ani fiecare.

El vorbea prost româneşte, ea era îndrăgostită lulea.

“Nu vă supăraţi, ne faceti loc să urcăm?”

… şi sare îndrăgostita babă, lipsită de sprâncene, educată de felul ei: “Cum să ne dăm? Aici e locul lui (arătând spre tânărul de 50 de ani de lângă ea, care n-avea gură să se apere…)”

La vederea atitudinii, Corina, gagica cu care urma să urc în microbuz, scoate şi ea, instinctiv probabil, căci de obicei e paşnică şi tăcută, ghiarele de femeie: “Dar noi am plătit biletele şi şoferul ne-a zis că singurele locuri libere sunt cele de lângă el.”

“Nu se poate! Dar l-am rugat pe şofer să-l lase pe el (iar arată spre tânărul de lângă ea) să stea în faţă!”

Şi iaca aşa s-a răţoit la noi baba curului, nesimţita nesimţitelor, până când a venit şoferul şi i-a zis să se dea dracului din uşă, că prietenul ei tânăr e doar unul, iar noi (eu şi Corina) suntem doi. Şi normal şi moral şi frumos este ca eu şi Corina să stăm împreună, nu unul în faţă şi altul în spate!

Vai, scandal! Cum e posibil?! Că cine suntem noi (eu şi Corina)?!

Şi a început doamna fără sprâncene să ţipe: “Numa’ în România ai să mai vezi aşa ceva! Lasă că ne mutăm noi din ţara asta! Sunteţi nesimţiţi, n-aveţi respect, nu respectaţi întâietatea!”

Şi să vezi cum baba noastră a trântit nervoasă uşa peste mine, de-mi venea să-i dau o palmă…

Şi uite aşa… am învăţat o nouă lecţie: moşii, chiar de par, nu-s deloc inocenţi, morali sau frumoşi. Nu toţi. Prejudecata asta-i greşită rău de tot. Moşii pot fi foaaaaaaarte nesimţiţi.

Toţi oamenii care zic că România-i de căcat şi se comportă ca baba asta sper să plece. Le-aş da bani să plece.


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

5 comentarii

  • Reply
    Dorothea
    17/09/2012 at 21:41

    Aşa ceva îmi aminteşte de toate întâmplările stupide cu bătrâni nesimţiţi pe care i-am întâlnit. Când eram mică şi veneam cu autobuzul de la şcoală aproape în fiecare zi se găsea câte o babă sau câte un moş care să-mi reproşeze că sunt o nesimţită că STAU JOS şi că nu îi ofer locul. Foarte des se întâmpla fix în timp ce eu îmi strângeam ghiozdanul, tocmai cu scopul de a le face loc să stea jos. După ce primeam nişte “tineretul din ziua de azi” chiar că nu-mi mai venea să mă ridic.
    Gunoaie de oameni. Prea multe gunoaie de oameni în ţara asta.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    demo
    18/09/2012 at 08:17

    Reversul medaliei a fost cand tataia se chinuia sa se dea jos din microbuz in statie si nu reusea la fel de repede ca tinerii, asa ca soferu a inceput sa zbiere la el ca hai, jet, ca nu stau aici pana crapi.. :|

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Încă una despre ţara câinilor cu colaci în coadă : Chaika
    18/09/2012 at 10:01

    […] Şi, cel mai important, ai libertatea de-a merge pe-aceleaşi benzi cu maşinile! Am citit ieri de păţania lui Ariel şi m-am întristat. De fiecare dată când ceva nu ne convine, ne place să băgăm placa cu […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Dana
    20/09/2012 at 07:59

    Cred ca RATB-ul este cel mai bun exemplu ca mosii nesimititi (si babele asisderea, ba uneori si mai si) nu sunt o exceptie. Din pacate… Eu o spun de cate ori apuc. Mi se raspunde “si tu o sa ajungi ca ei, batrana”. Ma straduiesc sa nu ajung si nesimtita :D

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Berta
    02/11/2012 at 16:04

    Mie mi-a zis o baba sa sunt nesimtita rau ca stau jos, imediat dupa ce am iesit din spital dupa operatia de apendicita. Si m-am descheiat si eu la bluza si am dezlipit putin bandajul si i-am aratat (si spus) ca “sunt in #@&* #@&*operata de o saptamana!!”. Moment in care toata lumea s-a intors sa vada cicatricea si bandajul si nu a mai zis nimeni nimic tot drumul. (am folosit expresia aia pt ca pe un ton asemanator s-a exprimat si ea cand mi s-a adresat..)

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează