Știi acel moment când descoperi o scrisorică veche sau un obiect care-ți amintește ceva despre trecutul tău? Ceva despre care știai, dar uitasei complet. C-o-m-p-l-e-t!
Tocmai am pățit asta. Am pățit asta și m-am pus pe scris. I-auzi ce-am pățit:
Știam că undeva prin 2017 m-am dus prima dată la un psiholog în cabinet. Din vorbă în vorbă, din recomandare în recomandare, am ajuns la un domn în cabinet deprimat fiind.
Având acest blog din 2007 și pe vremuri scriind și de 3 ori pe zi aici (acum n-am mai scris de câțiva ani deja, post-pandemic gen), știam sigur că am scris în perioada mersului meu la terapie.
Am căutat și am găsit. Am găsit și m-a lovit.
Uite acest prim articol în care zic public că merg la terapie. Urma să am a 3-a sesiune din viața mea.
La final de articol uite ce scriu:
Era noiembrie 2017 și Arielul de mine avea vreo 26 de ani și începea să vadă efecte mersului la psiholog.
Hai să vă zic, pe repede înainte, ce s-a întâmpla de fapt după acea postare…
… am renunțat la acel psiholog, nu m-am mai dus.
Costa 200 de lei fiecare ședință și omul mă enervase. Eu ajungeam la timp, dar el își termina târziu ședința anterioară. Apoi se purta ca și cum nimic nu s-a întâmplat. După 600 de lei lăsați acolo și câteva revelații interesante despre mine, am decis că n-am destui bani să fac asta calumea și nici nu-mi prea place domnul recomandat.
Ce a urmat? Până-n pandemie nu am mai ajuns la terapeut.
Dar ce să vezi că nu scapi așa ușor de criză existențială – și-n 2020 am căutat să fac terapie online, căci n-aveai voie să ieși din casă și eu turbam. De data asta m-a lovit și mai tare.
Am făcut două ședințe cu o doamnă, online, care locuia în ceva oraș din România – nu-mi amintesc care. Era mai ieftină.
Ce a urmat? Iar am renunțat.
Pandemia a continuat.
Dar criza vârstei + criza existențială + toate traumele posibile adunate în aproape 30 de ani de viață m-au făcut ca-n ianuarie 2021, cu puțin înainte de a face 30 de ani, să sun o prietenă despre care știam că-i psihoterapeut și să-i zic că… nu știu ce să mai fac. Cu mine. Cu viața mea. Nu știu.
Și, de fapt, dacă stau bine să mă gândesc, așa am ajuns mereu în cabinet la psiholog: gândind că NU ȘTIU CE SĂ MAI FAC! E groaznic când nu știi ce să mai faci, și nu te mai ajută să vorbești cu nimeni din viața ta despre asta.
Această prietenă mi-a răspuns prompt, lucra într-o clinică care oferea servicii de psihoterapie și mi-a zis că mă rezolvă.
Zis și făcut, am dat două telefoane și m-am programat la o doamnă.
Am fost impresionat atunci de faptul că vorbesc cu cineva la telefon care nu-i terapeutul. Că nu trebuie să mă tocmesc cu el la bani, la oră, la chestii. Nu, tati, vii la ora X, în ziua Y, plătești cu cardul la intrare și aia a fost. Cu factură la final, ca la carte.
De ziua mea, când să fac 30 de ani, am ținut un event restrâns cu 30 de invitați și am filmat un stand-up comedy care se numește, ironic, Terapie-n public. Aparent, și abia acum îmi dau seama, viața mea a luat-o “pe arătură” și s-a dus tare spre ‘terapie’ la modul general în ultimii ani.
În stand-up, care-i de găsit public aici pe YouTube, chiar zic povestea asta cu terapeuții pe care i-am cunoscut.
Bun, fast-forward că deja m-am lungit aiurea (dar n-am scris de ani de zile și e fun!) – cu Mihaela am rămas într-un proces terapeutic din ianuarie 2021 și suntem în iulie 2025.
Sigur, poți să cugeți despre mine că-s un prost, sau că “meamă ce te-a tras Mihaela ta pe sfoară!”, dar eu pot să-ți zic doar că treaba asta mi-a schimbat viața. Radical aș zice.
Mereu m-a pasionat psihologia și am citit despre “mine”, ca om. Am fost, să zicem, predispus la curiozitate de genul ăsta. Dar una e să citești și să cugeți singur, alta este să lucrezi activ la tine cu cineva priceput, care te ține accountable.
Ce am mai făcut în anii ăștia?
Nu știu. Multe. Am stat în industria producției video și a fost interesant. Și bănos. Și frumos. Și internațional. Am mai filmat, am mai produs, dar cel mai mult m-am dus spre no-code sau low-code.
Mereu m-a fascinat programarea, dar niciodată nu m-am dus spre ea cu adevărat.
Prin 2022 am creat un mic site care se numea mihaela.app și era inspirat de numele terapeutei mele. Acolo puteai să vorbești cu un ChatGPT modificat, care se prefăcea că-i psihoterapeut. Am avut și plătitori. Eram șocat de ce site-uri pot programa – dar nu știam cum să cresc acest proiect – era pentru mine mai mult “o joacă” cât să învăț programare.
Mereu am făcut asta: am învățat făcând. (Bine era să încerc să fac și invers: să fac învățând… de fapt asta cred că fac azi, haha!).
Am introdus apoi, pe mihaela.app, un prompt care o obliga pe AI-ul meu Mihaela să îi zică clientului: “Îmi pare rău, de aici înainte ar fi recomandat să vorbești cu un psihoterapeut real, eu sunt doar un ChatGPT și mai mult nu te pot ajuta. Dacă ești interesat, te pot conecta cu un terapeut – apasă aici.”
Și da, am avut 2 clienți cu zero publicitate, more or less. Dar era tot o joacă.
N-am crescut acel mic proiect, căci oamenii cu care vorbeam despre ce fac erau foarte anti-AI.
Dar AI-ul a crescut oricum, și va crește incredibil de repede, așa că acuma sunt multe alte app-uri care iau bani din discuția cu psihoterapeutul AI. And that’s ok, I got 0 regrets.
Dar ce-am mai făcut în timpul acesta, în anii ce-au trecut de la împlinirea vârstei de 30 de ani, a fost că am ajutat și încurajat prieteni să meargă la psiholog. I-am susținut și am discutat cu ei despre ce efect fain are asupra noastră.
Așa că, încet-încet, a venit momentul să “construiesc învățând” – m-am gândit că ar fi genial să pot să fiu eu acea clinică faină, care vorbește despre programare și plată – dar la nivel digital.
Știind că a-ți găsi un psiholog sau psihoterapeut online este super greu, căci sunt 18391231 de profile și nu știi ce să alegi – m-am gândit că ar fi super simplu să aleg eu pentru tine.
De la această mică idee + experiența anterioară cu mihaela.app + faptul că am început să fac programare … s-a născut ceea ce am denumit Pasul. Pasul.ro adică.
Pentru cine mă știe de douăjdemiideani – da, știu, seamănă cu “Tribul”. :)
Pe Pasul nu avem AI cu care să vorbești, că nu prea cred eu în treaba asta. Și cine face asta, nu mai are nevoie de o platformă specială. La Pasul conectăm oameni cu terapeuți potriviți pentru ei și le oferim și o sesiune gratuită de 15 minute pentru a vedea dacă au chimie.
Ca să nu dea ca mine 200 de lei ca să vadă că au dat de un psiholog complet neprofi sau chiar nesimțit (căci da, există mulți! mulți care practică meseria asta complet ilegal also).
Și-n ianuarie 2025 am lansat Pasul cu un story. S-au înscris brusc zeci de oameni, iar eu nici nu știam dacă merge bine back-end-ul.
Am avut zile când am sunat la zeci de psihologi (cold calling) ca să le zic de platforma mea, să le zic să se înregistreze…
Am avut zile când mi-am distrus singur, fără să vreau, bucăți din website.
Am avut zile când vorbeam pe Whatsapp cu potențiali clienți care erau în mijlocul unei crize la ora 2 noaptea – iar eu nu dormeam și am cugetat că ar fi o idee bună să răspund. A fost, a doua zi clientul avea sesiunea de cunoaștere și azi se ține de terapie.
Am avut zile când am vorbit la telefon cu un pensionar din comuna Meri, care căuta să facă terapie online sau la telefon, dar avea o pensie de 600 de lei și nu prea avea cum să facă.
Doamne, câte povești am întâlnit în ultimele 7 luni.
Și câți terapeuți și câți oameni faini …
Azi sunt un pic peste 100 de clienți activi. Adică 100 de oameni care au făcut mai mult de 2 ședințe de terapie și încă se tin de treabă.
Da, sunt și mulți care au renunțat după 1-2-3 ședințe. (Ariel din 2017 much?) – Dar o parte din ei apoi au revenit, și au reluat, sau au zis că vor un alt terapeut.
Ce facem la Pasul este să oferim suport emoțional, real, uman, prin Whatsapp, să facem psiho-educație și apoi să recomandăm un psihoterapeut potrivit.
În 2025, când mai tot conținutul din social media începe să fie AI-generated, nu mai știm ce-i real și ce nu, oamenii au nevoie tot mai mult de conexiune reală. Văd de 7 luni cât de mult contează să fii uman pe Whatsapp cu un strain care nu știe ce să mai facă.
Și acum revin la începutul acestui text. Am pielea de gaină din vârful capului și până la degetele din picioare… că am găsit, acum, la aproape 8 ani distanță, scris pe acest blog, acest mic PS:
Uite cum te duce viața.
Și da, știu, e un clișeu mare cât casa să spui cuiva: “caută probleme și rezolvă-le. preferabil rezolvă problemele tale, și apoi fă la fel și pentru alții”…
Dacă “căutam” activ această idee… ea nu venea.
Ea s-a construit în timp, s-a copt ani de zile, s-au aliniat toate planetele posibile și, când am fost mai rătăcit, când mi-am căutat Tribul (după care sufeream teribil în 2016 și aș zice că am suferit mai mult timp după hehe) – am găsit Pasul. Uite în 2016 ce scriam despre cum se închide proiectul meu de suflet după ani de zile.
FAQ: întrebări frecvente despre Pasul și terapia online
Cum mă pot programa rapid?
Intră pe Pasul.ro și rezervă o sesiune de discovery call gratuită – durează 2 minute.
Cum îmi găsesc psihoterapeutul potrivit în România?
“Algoritmul” Pasul + un consultant real îți recomandă 1‑2 terapeuți pe baza nevoilor tale, economisind ore de căutare.
Există costuri ascunse?
Nu. După cele 15 minute gratuite, decizi dacă vrei să continui cu acel terapeut sau nu. Dacă nu, îți găsim altul, gratuit. Vezi tariful fiecărui terapeut încă de dinainte de Discovery Call.
Ce detalii pot alege despre terapeutul meu?
Poți alege dacă să fie bărbat sau femeie (sau nu contează), poți alege o vârstă aproximativă și totodată un buget în care să te încadrezi. Vom recomanda terapeuți doar pe baza acestor criterii + altele mai detaliate despre motivele care te aduc în cabinet.
Sunt psihoterapeut și vreau să colaborez. Cum procedez?
Completează formularul „înscrie‑te ca psihoterapeut pe Pasul” și urmează pașii de acolo. Ne vedem în call-ul de on-boarding, haha!
Am colaborat deja cu peste 30 de terapeuți care au câștigat prin noi peste 20 de mii de euro.
Dacă ai minte de antreprenor acum deja calculezi să vezi câte ședințe de terapie au trecut prin noi deja – nu te mai obosi, îți zic eu, la ora scrierii peste 700.
Dacă ai ajuns la acest text căutând pe Google ceva de genul ‘cum să găsești psihoterapeut potrivit în România’, atunci sper că-ți dai seama acuma că există o mulțime de oameni în situația ta.
Foarte des avem clienți expați, care trăiesc undeva-n lume și caută un psiholog român, care să le înțeleagă limba și cultura.
Psihoterapia online este într-un trend masiv de creștere încă de dinaintea pandemiei, dar după pandemie creșterea a bubuit. Iar apoi, pentru că planeta arde de războaie, piețele internaționale de psihoterapie (online sau în cabinet) au bubuit și ele.
De 7 luni sunt super-conectat la industria asta și nu încetează să mă fascineze.
Anyway. O plăcere să scriu după atâta timp. Dacă mai este cineva pe aici, după toți acești ani – I salute you!
Sper să facem față cu succes anilor ce vin – cu bubuială tehnologică aprigă, dar și bubuială propriu-zisă crescută. Sper că ați crescut și sunteți bine, iar viață o fost blândă cu voi.
Comentează