Stropirea asfaltului – un nou fenomen

Unii veti crede ca ma refer la stropitorile alea de iarba care din intamplare uda fix asfaltul si deloc iarba. Da, am patit si chestia asta undeva langa parcul Kiseleff. Stropitorile aruncau cu apa doar pe trotuar (moment in care am ocolit stropitoarea mergand pe iarba).

Dar nu… nu la acest fenomen ma refer. Asta cu stropitorile care dau pe iarba si nu pe asfalt se numeste “cocalarismus maximus” (cocalari care invart stropitori ca sa fie cul) sau “prostismus maximus” (gradinari care se cred interesanti si incearca sa convinga iarba sa creasca prin asfalt).

Ma refer exact la faptul ca dimineata si seara trec masini mari care arunca cu apa pe carosabil. Asta in timp ce in sudul orasului nostru (la cateva mii de km) exista oameni (mai inchisi la ten si mai africani de felul lor) care mor in fiecare ora de lipsa de apa potabila. Noi o aruncam pe strazi. Asa… In speranta ca poate “spalam straziile”.

Si uite asa in fiecare dimineata (pe la 7) cand eu pedalez spre scoala ma trezesc cu noroi pe ghiozdan (caci asta se face, noroi, daca pui apa pe carosabilul nostru plin de jef). Noaptea, pe la 00, cand ma intorc de la distractii… aceasi problema.

BAI! N-o sa creasca asfaltul … si cu siguranta nici nu se va curata daca dam regulat la 12 ore cu apa peste jeg. Ce dracului facem? Unde-i logica.

Argh!