Bălării

Viaţa la extrem.

Sâmbătă am plecat dimineaţa (după o noapte nedormită, cu multe beri şi multă muzică bună – vasăzică fusesem la concertul The Wailers) spre Braşov cu trenul.

Grup de 9 oameni din care 5 aveau biciclete la purtător. 4 urmau să închirieze de la Extreme Adventure (pe care-i recomand la maxim).

Din Braşov am pedalat până în Comuna Cristian unde ne-am luat resurse.

Am căutat un drum pe munte spre Poiana Braşov şi l-am găsit. Era cel greşit. Dar l-am găsit. Bicicletele, în 90% din timp, le-am împins sus pe munte. Am ajuns la serpentine. Mai erau 2-3 km până sus în Poiană. Acolo am mai pedalat…

În Poiană era full de turişti. Dar asta nu conta… noi eram lihniţi. Ne-am dus şi am mâncat cea mai scumpă şi proastă mâncare din istoria vieţii mele. Era cât pe ce să vomit pe masă, acolo. Pe bune. Nu vă recomand locul acela.

Apoi ne-am dat jos din Poiană pe serpentine până-n Braşov. Pe serpentinele astea erau mulţi localnici ce pedalau. Senzaţia a fost una genială. Am prins probabil cea mai mare viteză de până acum pe o bicicletă. Sigur peste 50 km/h. În momentele astea începi să realizezi ce importantă-i viaţa…

Şi poze:

În tren. Am stat cu bicicletele.

În tren. Am stat cu bicicletele. (Şi da, aşa dubios sunt fără ochelari la ochi!)

Lângă gara din Braşov. Plini de energie şi gata de drum.

Lângă gara din Braşov. Plini de energie şi gata de drum.

În Braşov. Ceream indicaţii. Moşul din imagine a fost de foarte mare ajutor.

În Braşov. Ceream indicaţii. Moşul din imagine a fost de foarte mare ajutor.

Prima victorie: ieşirea din Braşov

Prima victorie: ieşirea din Braşov

Ultima oprire înainte de munte: un magazin din comuna Cristian. Avea rastel.

Ultima oprire înainte de munte: un magazin din comuna Cristian. Avea rastel.

Comuna Cristian, strada Gării: ultima urmă de civilizaţie... urmează muntele.

Comuna Cristian, strada Gării: ultima urmă de civilizaţie... urmează muntele.

Şi începe aventura...

Şi începe aventura...

Pe munte... Cu multe pauze. Am făcut vreo 2 ore până la serpentine cred...

Pe munte... Cu multe pauze. Am făcut vreo 2 ore până la serpentine cred...

Superba poeniţă dinaintea serpentinelor.

Superba poeniţă dinaintea serpentinelor.

Serpentine, urcuş spre Poiana Braşov. Indicatorul zicea că mai este 1 km.

Serpentine, urcuş spre Poiana Braşov. Indicatorul zicea că mai este 1 km.

Locul din Poiana Braşov la care am mâncat. Nu-l recomand.

Locul din Poiana Braşov la care am mâncat. Nu-l recomand.

Coborâre spre Braşov pe serpentine.

Coborâre spre Braşov pe serpentine.

Poza de grup (de la stânga la dreapta): David, Andrei, Eyal, Amalia, Corina, eu, Tudor, Dragoş, Doro. We rock.

Poza de grup (de la stânga la dreapta): David, Andrei, Eyal, Amalia, Corina, eu, Tudor, Dragoş, Doro. We rock.

A fost o experienţă superbă!

PS: Mulţam Corina, Doro, Dragoş, Tudor, Andrei, Amalia, Eyal şi David pentru o zi bestială!

PS2: Video făcut de Doro cu coborârea noastră din Poiana Braşov pe serpentine (viteză mare pe două roţi):


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

3 comentarii

  • Reply
    Lolica
    14/09/2010 at 08:29

    intr-adevar, si eu am mancat acum ceva timp in localul ala din poiana brasov si mancarea era naspa si scumpa… it always was.

  • Reply
    Mihai
    14/09/2010 at 15:53

    O zi foarte misto dupa cum vad..Data viitoare mancati la taverna dacilor in poiana sau in rasnov unde mancarea este FOARTE BUNA!

  • Reply
    Eyal
    14/09/2010 at 18:58

    Trebuie neapărat să repetăm experiența asta :D

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează