Ariel şi sprânceana sa

În vară mi-am găurit sprânceana – să zicem că-i ceva la care visam de mult timp. Niciodată n-am crezut c-o voi face însă… şi totuşi, în Ungaria fiind, am facut-o, departe de părinţi, ca să-i surprind.

Gaura a fost dată de o babă care nu ştia engleza, română, sau orice alta limbă… ci doar MAGHIARĂ. Ne-am înteles prin semne şi Ariel, după dureri şi sânge (a fost fără anestezie, zic) avea o gaură în sprânceană… şi, ciudat sau nu, îi placea.

Continuarea se ştie… s-a infectat şi cu ajutorul a 4 mâini de tipe şi doua patente, cercelul a fost scos şi gaura închisă.

Totuşi mă uit la tipul de mai jos şi mă întreb cum doarme… Poate cu faţa în sus. Ştiu că eu aveam momente când nu ştiam cum să stau din cauza unei simple gauri în ureche… ce naiba! :D