Azi dimineaţă

Cu toţii îi ştim pe acei oameni care ne întind mâna mereu în mijlocul străzii oferindu-ne ceva hartiuţă cu dracu ştie ce oferte, nu?

Dacă da atunci probabil sunteţi de acord că atunci când vă grăbiţi mai tare, se găsesc vreo 3-4 oameni din ăstia aruncaţi la 10-20m unul de altul… şi FIECARE, dar absolut fiecare din ei, îţi întinde acea hârtie. În acelaşi timp dacă vi se pare interesant ce oferă lumii, vă băgaţi şi voi mai în faţă să vă dea şi vouă şi fix atunci nu vă da NIMIC. De ce? Ori nu vă văd, ori nu sunteţi în targetul campaniei, naiba ştie…

Azi dimineaţă, în drum spre şcoala, în timp ce-mi dârdâia fiecare oscior… am dat peste 2 tipe care ofereau chestii din astea pe stradă. Mi s-a zis mai de mult că este frumos să accept tot ce oferă oamenii ăştia ca să scape şi ei mai usor de muncă… căci na, e cam nasol să stai în stradă şi lumea să te refuze.

Fix azi m-am gândit să fac o fapta buna şi să accept ce ar fi urmat să mi se întindă în faţă. M-am poziţionat bine, să trec fix pe lânga una din tipe să fiu sigur că-mi ofera ce oferea tuturor din jurul meu. Am redus viteza, m-am uitat FIX la ce avea în mână şi am aşteptat să-mi întindă mult aşteptata hârtie.

După ceva timp tipa m-a observat şi tot ce a făcut a fost să se uite în ochii mei, fără să-mi ofere nimic. La un moment dat mi-a trantit chiar şi un zâmbet care, pe cuvântul meu, mi-a făcut ziua mai frumoasă.

Am încercat să fac o faptă bună, minoră, dar bună, şi n-am reuşit… Tipa aia doar mi-a zâmbit şi a făcut o faptă bună.

… Mulţumesc!

PS: Ştiu sigur că zâmbetul ei m-a marcat pe moment (de fapt şi acuma sunt marcat) şi ştiu sigur că am facut o faţă ciudata… sper că n-am speriat-o.

[Poză via Laura Panduru]

---