Si cand zic “noi” ma refer strict la chestiile pe care noi, oamenii, le numim “oameni”. Clar, nu? Ma gandeam eu…
Ne victimizam in fata lui Dumnezeu (unii) si in fata naturii (altii) ca vezi tu domne, noi suntem “aia rai” care distrugem lumea asta. Noi suntem cei care poluam, defrisam, stricam, aruncam, distrugem, ne omoram. Ca vai, noi suntem cei dinafara lantului.
Dar de ce sa fim noi cei in plus pe aici? Sa fie oare chiar asa? Neah… ar fi prea frumos!
Noi, ca si alte animale precum maimuta, calul sau castorul, existam pe aceasta planeta minunata si facem parte dintr-un ciclu gigantic. Noi poluam, poluarea strica pamantul, pamantul strica mancarea, oamenii mor de la mancarea stricata (sau de fapt sunt ucisi de cei ce au poluat) … si tot asa. Si atunci cei ce poluau se sperie si se opresc. Natura isi revine, pamantul se “vindeca”, macarea e buna din nou, oamenii se inmultesc si apoi… polueaza iar. E simplu.
Nu suntem pe langa. Doar avem noi prea mult cap si ne victimizam.
Din seria: “Bai, uneori m-apuca niste chestii de ma mir si eu!”.
3 comentarii
Drojdie
01/10/2008 at 21:26Decat sa-ti fie rau mai bine sa-ti fie bine ..
Drojdie
01/10/2008 at 22:14Ce face filozofia din om…
Viki
02/10/2008 at 04:26Da, dar unele chestii se refac abia dupa mii si mii de ani. Pana atunci, specia umana moare, iar de mancarea (din nou) buna se va bucura urmatoarea specie dominanta a planetei.