Eu-s genul de om care nu se prea uită la filme sau la seriale. Abia în ultimul an am prins gustul serialelor, atunci când am început să plătesc un abonament la Netflix.
Am văzut Narcos fascinat, am văzut Designated Survivor fascinat … și cel mai probabil o să mai prind gustul altor seriale curând.
Zic lucrurile astea pentru că eu nu am știut niciodată nume de actori de Hollywood. N-am reținut nume de filme decât atunci când CHIAR m-a atins un film.
Dar Jim Carrey … mereu a fost special în capul meu. Când am văzut “Masca” (1994), la câțiva ani buni după ce-a apărut, Jim Carrey m-a dat peste cap. Modul în care omul ăsta putea să facă sfida orice “logică”.
Apoi am văzut alte filme cu el și mereu-mereu-mereu reușea să mă fascineze felul lui de a juca. Nebunia lui. “Este nebun, clar!” îmi ziceam … și-s sigur că foarte mulți oameni au gândit asta despre el.
Cred că am văzut mai toate filmele în care Jim a jucat … acum câțiva ani știu ca le-am căutat și le-am luat la rând. Așa am ajuns și la “The Trumann Show” (1998) și “Man on the Moon” (1999) … filme care pot fi interpretate în prea multe feluri.
Azinoapte am deschis Netflix-ul și mi-a apărut în față Jim Carrey complet schimbat, cu barbă albă, îmbătrânit, totul sub formă de interviu-documentar: “Jim & Andy: The Great Beyond”.
Doamne. Doamne! Nu știu de unde să încep. Documentarul este despre cum Jim a decis să intre în totalitate în personajul pe care-l juca pentru “Man on the Moon”. Și când zic “în totalitate”, vorbesc despre viața de zi cu zi.
Omul povestește despre cum el, “Jim Carrey”, nu mai era el. Și era o decizie conștientă ca să-și exerseze rolul în fiecare clipă a vieții lui pentru filmări. Ce-a simțit, prin ce-a trecut, ce s-a întâmplat în perioada aia și cum toate astea l-au făcut al dracului de nefericit … toate-s în documentarul ăsta care mi-a dat mare mindblown.
Și-l recomand din suflet. Mai ales dacă l-ai crezut vreodată pe Jim Carrey nebun.
Uite trailerul:
Comentează