După workshopul din Braşov

Pe 18 decembrie 2010 am ţinut workshopul “Optimismul este o atitudine” în BRAŞOV şi n-am scris nimic despre el pentru că după fiecare workshop trec printr-o stare ciudată.

M-am dus acolo pentru că acolo am fost chemat de doi oameni pe care nu-i cunoşteam: Alexandra şi Viorel. Ei mi-au dat mail-uri în care mă întrebau când trec pe la ei prin oraş. Fie vorba între noi, după primul meu workshop din Bucureşti nu mă prea gândeam la următorul… Dar oamenii ăştia doi m-au uns pe suflet. (Super-tari oamenii din Braşov!)

Aşa că… cu ajutorul lor şi a celor de la Okian care mi-au pus la dispoziţie o sală (Mulţumesc Okian!) am strâns la workshop fix 18 oameni. Având în vedere că în Bucureşti veniseră doar 8, mi-am zis că-i un succes.

Socializare, joacă, explicaţii, întrebări si o poezie. Asta am făcut împreună timp de vreo 3 ore. Spre final chiar le-am vândut o gogoaşă: le-am povestit despre cei doi paşi spre succes. Succes în orice, desigur.

Eu unul m-am simţit minunat, deşi a ţine un workshop cu 18 necunoscuţi chiaaaar te scoate din zona de confort.

90% din ei au fost scoşi de mine din zona de confort şi s-au crispat puţin. Până la finalul totul a fost ok. Am schimbat numere de telefon, am împărtăşit vise, am găsit soluţii şi ne-am dat seama că e chiar uşor să-ţi faci viaţa frumoasă.

După fiecare workshop stau şi mă gândesc: Să mai fac asta?

---