Ma intelege careva?

Am fost exmatriculat cand in cele din urma un profesor a descoperit ca venisem beat la ora. Era in mijlocul unei prelegeri care-l ridica in slavi pe Rasputin, explicand cat de greu a fost omorat, cand deodata mi-a venit un gand fara nicio legatura cu subiectul, dar care la momentul respectiv parea rezonabil de profund. Si am simtit nevoia sa-l impartasesc:

– Stiti de ce mi-am dat seama chiar acum? am strigat, obligand pe toata lumea sa se intoarca spre mine si sa ma privesca in coltul meu din fundul salii, langa perete.

Singura data cand m-am oferit sa vorbesc la ora a fost ca sa fac o gluma, iar ocaziile pentru umor erau rare.

– Ce? a intrebat profesorul.
– Ceva absolut ingrozitor s-a petrecut cu toata lumea din aceasta sala.

Imi placea ca ma priveau toti ochii aia. Toata lumea parea inspaimantata. Nimeni nu stia ce sa spuna, asa ca am continuat:

– Nu, pe bune. Toti cei de aici poarta aceste … chestii incalificabile in capetele lor. Astea sunt chestiile care v-au facut ceea ce sunteti, dar nici macar nu vorbiti despre ele. E oarecum ca atunci cand… ma rog, v-ati gandit vreodata ca inainte sa va cacati umblati o vreme cu cacatul in voi? Cam asa e chestia asta. Si, cu toate astea, toti… stam asa, ca si cand n-am avea materia asta in trup, ca si cand niciodata nu s-a intamplat nimic. Stam aici, in bancile astea, de parca toate-s bune si frumoase. Ma intelege careva?

Cativa colegi se spargeau de ras, inclusiv eu.

– Unde vrei sa ajungi? m-a intrebat profesorul, un individ sters , de varsta mijlocie.
– Stiu, tocmai asta e. Unde vreau sa ajung? am mormait eu. Singurul lucru la care ma pot gandi e daca poti lua chestia aia oribila – cacatul – si s-o faci sa aiba un rost. Adica s-o folosesti. Pen’ ca altfel, chiar n-are nic un rost. Adica, atunci cand stai pe buda…
– O sa fiu nevoit sa te poftesc sa iesi din clasa.
– Ok. Scuze.

Am iesit clatinandu-ma, si nici ca mi s-a mai dat voie sa ma intorc.

Din “Torturati-l pe artist” de Joey Goebel.

---