2 ore si 20 de minute

Cati stiti, cati nu, o sa zic iar, sunt la un liceu particular din Bucuresti unde, va vine sa credeti sau nu, exista decat doua clase de liceu, respectiv a 9-a real si a 9-a uman (io-s la real) – neinteresant, stiu. Eh, la acest “liceu” se preda si limba ebraica… Culmea este ca, anul acesta ne-a adus ca profesor de ebraica si traditii iudaice chiar un japonez… Nu, nu glumesc.

Am uitat sa specific ca cele doua clase de a 9-a de fapt au fost multi ani la rand reunite… Unii ne cunoastem din clasa intai. Nu asta ar fi problema, problema e ca odata reuniti (din nou) suntem un mare dezastru – adica profu. innebuneste si ne zice “pa”… in diferite feluri.

Dr. Tokoioshi (parca asa il chema, dap, e doctor) a rezistat 2 ore cu clasa reunita caci azi a dat faliment. Ca de obicei, trec primele 10 minute, timp in care Dr. Tokoioshi se holbeaza la noi cum il ignoram… pana la urma incepe ora, toti fac glume, vorbesc, tipa, arunca… Tokoioshi ia o rigla, da cu ea de catedra si…

Liniste, toti ne holbam la el… Dap, noi stiam ce urma sa se intample, am reusit sa-l dam afara pe profesor, ce-i rau in asta? Oricum nu-l asculta nimeni, ce rost avea el in fata clasei? Isi pierdea timpul cu noi, ba mai rau, ni-l pierdea si pe al nostru.

Dupa cateva secunde de tacere (care au parut minute) doctorul nostru scoate din el niste cuvinte foarte colorate:

“Im sick of you, you stupid idiots! You behave like monkeys!”

Apoi isi ia ghiozdanul tipic japonez (cubic) si pleaca. Noi ca niste “monkeys” ne uitam unii la altii si ne bucuram, am facut un nou record personal, doctorul nostru nu a rezistat decat 2 ore si 20 de minute, adica… 120 de minute. Nu ca suntem buni?