Ajută-mă să umplu Bucureștiul cu perechi de ochi! – Trei Idei

(dacă citești asta prin e-mail, înseamnă că nu vezi videoul. vei găsi videoul aici. sau poți citit mai jos tot ce zic în video, cuvânt cu cuvânt.)

Trei Idei e locul în care-ți prezint trei idei din cărțile pe care le citesc sub formă video, dar și în scris aici, pe blog. E un fel de altfel de recenzie. Deci, iată, trei idei din “Drunk Tank Pink” de Adam Alter (pe care o găsești și în limba română la prietenii de la Okian.ro)

Prima idee – Hai să începem direct cu un experiment. Răspunde la întrebarea următoare și apoi citește mai departe:

Se pare că-n 95% dintre cazuri, oamenii asociază denumirea Takete cu forma cu colțurile ascuțite și denumirea Maluma cu lipsa de colțuri ale formei celelalte. Ideea este că numele, în general, este foarte important. Pe baza numelui nostru oamenii din jurul nostru pot ghici ce vârstă avem, de ce etnie suntem sau dacă venim dintr-o familie bogată sau săracă. Totodată numele îți poate schimba complet viața. Eu, de exemplu, sunt un om foarte curat… (Ariel?)

A doua idee – Și așa cum numele primite de la părinții noștri ne pot influența viața, și etichetele aplicate de oamenii din jurul nostru ne pot face mai deștept. În 1964 doi psihologi au dat un test IQ unei clase de elevi și o parte dintre ei au fost etichetați ca “viitoare genii”, deși nu erau cu nimic mai speciali… Psihologii n-au ținut această etichetă falsă doar pentru ei, desigur, ci au împărtășit-o cu profesorii acelor elevi.

Un an mai târziu toți elevii au fost puși să dea din nou testul de IQ și ceea ce s-a observat a fost că “falsele genii” au luat cu 10 puncte de IQ în plus fată de colegii lor în 4 din 5 cazuri.

Cum se explică asta? Se pare că profesorii au dat mai multă atenție și au încurajat mai mult elevii care au fost etichetați fals ca viitoare genii. Dar asta nu înseamnă că este o idee bună să mergi la profesorul copilului tău și să-i spui că are un geniu în clasă. Mă îndoiesc că o să funcționeze.

A treia idee – Mă consider un om educat. Nu pentru că ai mei m-au dus la o școală, ci pentru că simplul fapt că bunica m-a învățat lucruri simple precum faptul că nu este tocmai moral să arunc gunoiul pe jos. Dar uneori stau și mă întreb dacă oamenii din jurul meu au fost informați fix invers – că gunoiul nu trebuie niciodată pus în coșul de gunoi. În fond, nu-i așa, plătim taxe la stat și dacă noi am pune gunoiul în coșul de gunoi, ce-ar mai face gunoierii?

Recent mă gândeam la cum aș putea face oamenii din orașul meu să arunce gunoiul în coșul de gunoi. Și cred că am găsit soluția!

În bucătăria unei universități din Anglia, elevii erau invitați să pună în ceea ce numeau “Cutia onestității” un leu pentru un ceai, doi lei pentru o cafea și 50 de bani dacă foloseau laptele. Ei bine, ceea ce s-a observat este că, în timp, elevii nu prea puneau acești bani în cutia onestității deși resursele se terminau destul de repede. Nu se dorea angajarea unui om care să ia banii de la elevi și nici montarea unei camere video. Așa că trei psihologi au venit cu ideea de a pune o singură fotografie deasupra listei de prețuri: așa că inițial s-a pus o poză cu o pereche de ochi vreme de o săptămână, apoi o poză cu o floare vreme de o săptămână, apoi din nou o pereche de ochi, apoi din nou flori – toatea stea vreme de 10 săptămâni. Ceea ce s-a observat a fost că de 3 ori mai mulți bani erau puși în “cutia onestității” în săptămânile în care deasupra listei de prețuri erau fotografii cu perechi de ochi. Acum întrebarea este cine mă ajută să umplu Bucureștiul cu perechi de ochi?

Asteau fost doar trei idei faine din “Drunk Tank Pink” de Adam Alter. Dacă ai o propunere de carte, lasă-mi o recomandare mai jos. :)

Săptămâna viitoare dăm cărți! Nu uita să-mi dai subscribe!

Mulțumesc din suflet Okian.ro pentru ajutor.

Mulțumesc Samsung România pentru aparatura pe care mi-ați împrumutat-o. :)

---