Poșta Română când închide?

29.Sep.2014 / 678 vizualizări / Bălării / 5 comentarii
Poșta Română când închide?

Doamna de la Poștă – de pe Instagram

În mai mi-am luat o amendă de la un jandarm pe motiv că i-am bătut obrazul unui polițist de la rutieră în timp ce eram pe bicicletă și pedalam pe carosabil. Două sute de lei mi-au dat, cea mai mică amendă. Motivul este clasic: “Deranjarea liniștii publice.”

Am trimis o scrisoare la Judecătoria de Sector să le cer să-mi anuleze amenda că-i aberantă. Acum, patru luni mai târziu (PATRU LUNI!) primesc răspuns oficial de la Judecătorie care-mi dă copy-paste la răspunsul Jandarmeriei care zice că am “țipat” pe stradă și că am fost agresiv și că ei nu consideră că ar trebui să-mi fie anulată amenda care, și subliniază, oricum este “minimă”. Adică un fel de: “Pe bune, pentru două sute de lei, coaie?”

Așa că le-am mai trimis o scrisoare și m-am dus la poștă, că doar așa funcționează cu Judecătoriile.

Am stat clasicele 30 de minute la coadă, am cerut un plic și două pixuri, am achitat 50 de bani per pix și 65 de bani pentru plic, am cerut și un bilet de poștă de trimis scrisoarea ca recomandată și m-am apucat de completat. ↪ Citește mai departe


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

De ce nu extind Tribul?

25.Sep.2014 / 45 vizualizări / Interesant / 0 comentarii

În ultimul an am fost întrebat de foarte multe ori de ce nu apare Tribul și prin afara Bucureștiului…

Adevărul este că primesc mailuri de la mulți oameni din tot felul de orașe: Cluj, Arad, Sibiu, Iași, Brașov – oameni care zic că vor să fie curieri pe bicicletă și că dacă deschid vreodată Tribul acolo, ei se bagă.

Și adevărul este că anul trecut m-am interesat de piața din Cluj și am ajuns la concluzia că degeaba deschid Tribul acolo, căci încă nu-i cazul.

Iar videoul de mai jos e un răspuns foarte fain la o întrebarea “De ce nu te extinzi?” și “De ce nu vinzi la cantitate?” – cred că ambele le poți face dacă totul merge “perfect”. Altfel sunt doar niște multiplicatori de probleme. Comparația din videoul lui Alex e foarte-foarte bună din punctul meu de vedere. :)


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

Când eram mic voiam să mă fac bucătar…

25.Sep.2014 / 332 vizualizări / Ce mai creez / 1 comentariu

Când eram mic voiam să mă fac bucătar...

Când eram mic voiam să mă fac bucătar… dar ironia este că niciodată nu am gătit ceva mai mult decât o omletă și totodată sunt genul de om extrem de sclifosit – judec mâncarea după cum arată, nu după ce gust are.

Am 23 de ani și nu mă ating de roșii (excepție face ketchup-ul sau sosul de roșii) de când am vomitat la un moment dat de la o roșie prin copilărie.

Lista mea de mâncăruri “de care nu mă ating” este mult mai mare decât cea de “mâncăruri care-mi plac”.

Îmi place să mănânc doar chestii cu care-s obișnuit, nu-mi plac experimentele, nu-mi place “mâncarea nouă”…

… dar cu toate astea, dacă mă lași prin bucătărie, e posibil să-mi fac de cap. ↪ Citește mai departe


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

M-o făcut mama explorator urban

24.Sep.2014 / 373 vizualizări / Fotografie / 0 comentarii

M-o făcut mama explorator urban

Acum un an și jumătate descopeream Instagramul. Aplicație simplă, care nu face mare lucru, în mare te lasă să urci niște poze într-un loc în care mulți alți oameni își urcă pozele. De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, din “cauza” Instagramului mi-am cumpărat primul iPhone, acum un an și jumătate.

Eram fascinat de ce se întâmplă cu userii de pe Instagram încă dinainte să am smartphone. Știu că mă uitam pe Instagram de pe mobilele altora.

Cam tot p-atunci mi-a revenit pofta nebună de a face poze. Și uite așa, într-un an și jumătate, am strâns deja peste 900 de poze făcute cu mobilul, majoritatea cu un text scurt sub ele.

Am învățat că o fotografie, oricât de bună, dacă n-are o poveste este o fotografie care, din start, nu-i prea bună. Sau cel puțin așa-i cu mine. Degeaba îmi arată cineva super-fotografii dacă acele fotografii n-au o poveste scrisă sub ele sau o poveste transmisă chiar prin imagine.

În ultimul an am început să duc o viață dublă: viața mea de zi cu zi, vizibilă și pe contul meu de Facebook de către oricine, și viața mea de fotograf care scrie în engleză pe Instagram. ↪ Citește mai departe


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

Turismul în România ar trebui să fie în floare

22.Sep.2014 / 621 vizualizări / România / 0 comentarii

Turismul în România ar trebui să fie în floare

Am participat la o conferință despre turism și ideea principală cu care am plecat acasă este următoarea: În România este extrem de mult loc pentru a crește turismul și poate n-ar strica în viitor să mă implic în zona asta.

Era o vorbă pe care o tot auzeam prin tramvaiele Bucureștiului când eram prin liceu: România este o țară frumoasă, păcat că-i locuită.

În liceu fiind, tânăr rebel, mi se părea că-i un “citat” mișto. Dar ignorând partea a doua a citatului, România chiar este o țară frumoasă.

N-am călătorit extrem de mult în jurul lumii, dar am vizitat în ultimii 2-3 ani câteva locuri care erau în topurile “locurilor de vizitat” pe internet. Pot să jur cu mâna pe inimă că din tot ce-am vizitat nimic nu s-a comparat cu ce-am simțit când am văzut Cheile Bicazului. ↪ Citește mai departe


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

Tu cine ești? (nu e un text filosofic)

18.Sep.2014 / 716 vizualizări / Interesant / 8 comentarii
Tu cine ești? (nu e un text filosofic)

Who are you? – Shutterstock

În doar zece zile se împlinesc opt ani de când mi-am deschis blogul acesta. La șase-sapte luni după ce l-am deschis am fost exmatriculat din liceu (eram clasa a 9-a) și știrea s-a viralizat pe teritoriul României, dar și pe blogurile din afară.

Se fac opt ani de texte și imagini adunate laolaltă. Se fac opt ani de exercițiu, căci altfel nu pot să definesc blogul meu.

În primele texte publicate pe blog scriam ca un copil care avea 15 ani, căci de fapt aia era vârsta pe care o aveam. Aveam păreri ciudate, greșeli gramaticale și, în general, eram supărat pe viață.

În timpul ce-a trecut am învățat multe. Tot ce sunt acum se datorează într-un mod ciudat deciziei mele (foarte deștepte, de altfel) de a deschide acum aproape opt ani acest blog. ↪ Citește mai departe


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

Trei biciclete unice pe străzile Bucureștiului

16.Sep.2014 / 265 vizualizări / Biciclete / 3 comentarii

Trei biciclete unice pe străzile Bucureștiului

Se lasă frigul, vine toamna și curând ninsoarea … Bicicliștii, în marea lor majoritate, vor pune bicicleta-n cui până la primăvară. Și nu, nu pentru că nu-s curajoși, ci pentru că cel mai adesea spațiul pe care pedalăm este ocupat de mormane de zăpadă pe timp de iarnă.

Dar dacă ar fi să fac un bilanț, e clar că vara lui 2014 a fost cea mai biciclistică vară bucureșteană din câte am văzut. Dar așa-i mereu, an de an suntem tot mai mulți, tot mai curajoși, cu biciclete tot mai arătoase, cu evenimente tot mai mari …

De ieri există încă trei biciclete unice pe străzile Bucureștiului mulțumită celor de la NESCAFÉ 3în1. Aici, aici și aici sunt cele trei videouri prin care cele trei biciclete au fost câsțigate. ↪ Citește mai departe


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

Cercul vicios dintr-o afacere

15.Sep.2014 / 1,093 vizualizări / Interesant / 17 comentarii

Cercul vicios dintr-o afacere

După ce mi-am luat BAC-ul am hotărât să nu merg la facultate. Deși o perioadă m-am tot gândit să studiez afacerile, managementul, să învaț să devin “șef” și să învăț să fac profit. Dar m-am oprit la gândit. “Afacerea” de a da mii de euro pe aceste studii nu mi s-a părut una profitabila. În plus, nici nu dispuneam de banii necesari pentru a studia.

În anii ce-au urmat am făcut afaceri de toate felurile. Legale, ilegale, profitabile sau nu, cu prieteni sau fără … cert este că în anii ce-au urmat am făcut bani cum am putut, cum am știut sau n-am știut, învățând din greșeli.

Anii au trecut și lunar există niște oameni care mănâncă o pâine datorită acestor “afaceri” pe care le-am pornit. Nu mă laud, oamenii ăștia dacă nu se hrăneau din afacerile mele s-ar fi hrănit din altele. Cerere este, oferte sunt… dacă un om chiar își caută un job prin București sunt sigur că-l găsește.

Dar am scris aceste trei paragrafe ca să ajung aici: recent mă tot lovesc de o mentalitate deloc ciudată – aceea că cantitatea este peste calitate. Și cât timp calitatea este “decentă”, cantitatea trebuie să crească. ↪ Citește mai departe


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

Antreprenorii sunt dispuși să lucreze 80 de ore pe săptămână pentru ideea lor pentru a evita 40 de ore de lucru pe săptămână pentru altcineva.

14.Sep.2014 / 71 vizualizări / Interesant / 1 comentariu

Articolul ăsta s-a viralizat în jurul lumii în așa hal că toate site-urile autorului au fost picate două zile.

Au trecut vreo 5 zile de la publicarea lui și azi l-am recitit. L-am recitit și am hotărât că trebuie să-l “salvez” ca să-l recitesc de fiecare dată când îmi pierd motivația și încrederea și zic: “Închid Tribul” sau “Renunț la Motivonti“.

How quitting my corporate job for my startup dream f*cked my life up


Dă mai departe dacă ți-a plăcut:

Unde a ajuns tehnologia asta, domnule?!

12.Sep.2014 / 1,200 vizualizări / Amuzant / 11 comentarii

Unde a ajuns tehnologia asta, domnule?!

Domnișoara cu care-mi petrec timpul liber e obsedată de ceasuri.

Îmi amintesc și acum că prima-prima dată când am “dormit” cu ea în același culcuș … n-am putut să dorm jumătate de noapte.

Avea un ceas la mână care ticăia la fiecare secundă. Și fiecare secundă, în liniștea nopții, brusc avea un sunet redundant și extrem de enervant pentru mine. Am rugat-o atunci să-l scoată de la mână, că nu-l suport.

Anii au trecut și nu-mi amintesc să mai fi purtat ceas la mână cu mine-n pat. Draga de ea.

Până acum vreo lună, când la mâna ei a apărut un ceas de ultimă generație, cel mai ceas dintre ceasuri, care ar putea să achite două luni de chirie lejer, care nu ticăie la fiecare secundă – dar care luminează într-o clipă și cele mai întunecate peșteri! ↪ Citește mai departe


Dă mai departe dacă ți-a plăcut: