Când cineva se holbează la tine…

Prin februarie eram în Anglia, deconectat “rău de tot” de București. Am petrecut mai puțin timp online atunci și mai mult timp cu pixul și carnețelul în mână. În același carnețel în care am început să desenez, am început să-mi notez și tot felul de gânduri pe care până atunci mi le notam prin iPhone.

Eram în autobuz cu sora mea mai mică, Eden, când i-am povestit despre o “chestie” pe care am descoperit-o. Nu știam dacă ei avea cum să i se pară “o chestie” interesantă … dar am încercat.

I-am zis: “Știi momentul ăla când întorci capul într-o direcție și descoperi că cineva se holbează la tine?”

Și Eden a rezonat instant căci, presupun eu, cu toții pățim treaba asta uneori.

Am întrebat-o de ce crede că se întâmplă asta. Am discutat puțin cu ea, acolo, în autobuz, privind fascinați pe geam casele de prin Torquay. Mai în glumă, mai în serios, am tras niște concluzii și i-am zis că vreau să pun toată “chestia” asta într-un text.

Textul apoi mi l-am imaginat într-un video. Și voiam să-l filmez tot atunci, tot acolo, cu Eden. Dar era nevoie de mai multe priviri, de mai mulți “actori”, de mai mult “subiect”. Așa că totul a rămas doar o idee, scrisă în carnețel.

Până acum vreo lună, când, am discutat cu Bogdan să facem un video fain pentru șosetele colorate făcute de el și a sa Madam Mitza. Pe Bogdan l-am cunoscut în vara lui 2016 prin proiectul Bucureștiul Întreprinzător / Banca Transilvania, atunci când i-am și luat primul interviu din serie – poate fi găsit aici.

În încercarea de a veni cu idei faine pentru videoul lui Bogdan, răsfoind carnețelul, mi-am dat seama că șosetele colorate și povestea oamenilor care se holbează la tine se leagă în mod direct …

I-am povestit și lui Bogdan toată ideea videoului, am tradus textul în română (asta a fost complicat, sună mult mai bine în engleză), am filmat într-o zi însorită totul (am avut actori faini), am tras și vocea ‘reclamei’ cu “omul meu cu voce”-Tranda și … a ieșit magia asta de care-s foarte mândru:

În 2017 am început să mă axez pe videouri pentru alții. Îmi place să fiu omul din spatele camerei, omul cu ideea, cu mesajul, cu editatul și chiar și cu filmatul. În ultimele luni am făcut videouri pe care nu le-am arătat lumii pentru că nu erau “pentru mine”.

Dar acest video pentru Madam Mitza este de departe cel de care-s cel mai mândru. Aș vrea să fac astfel de videouri de acum înainte.

Deci dacă știi pe cineva care ar fi interesat de astfel de “producții” (ce pompos sună) … nu ezita să-l pui în contact cu mine sau să-l trimiti la Storytelling House.

Mulțam tuturor celor care s-au implicat. <3

---