
Elevi – Shutterstock
Am 24 de ani. Parcă ieri aveam 19 și îmi ziceam că-s “încă mic”.
Când aveam 19 ani cei de 24 mi se păreau super-maturi și responsabili și importanți. Așa ni se pare mereu. Mi-am dat seama recent că în liceu aș fi putut învăța mult mai multe. Dar nu a fost să fie. Nu, nu pentru că n-am vrut… am vrut. Dar nu mi s-a oferit.
Nu-mi place să “dau vina” pe factori externi. Dacă o afacere nu-mi iese, este 100% vina mea și nu vina altcuiva. Dacă vreau să fac ceva – orice ceva – și nu-mi iese… trebuie să-mi asum asta și nu să arunc vina.
Dar atunci când ești copil nu ești conștient de această “asumare” și “responsabilitate” pe care o descoperi mai târziu în viață.
Sunt cunoscut ca fiind “bloggerul exmatriculat” pentru că-n 2007 am fost dat afară dintr-un liceu privat în care făcusem toți anii anteriori de școală. Fusesem elevul lor din clasa întâi până-n clasa a 9-a.
Când am ajuns la un liceu de stat, în clasa a 10-a… am observat că totul este, brusc, mult mai puțin interesant la școală și că trebuie doar să “trec”. Să trec prin școală, să trec cu nota cinci, să trec, fizic, pe la orele la care aveam deja absențe… Că-n rest era o pierdere de vreme, în mare parte. Am avut noroc doar cu profa de filosofie care mi-a schimbat viața. Doamna Gansari … săru-mâna. :)
Deci am fost norocos… nouă ani de școală privată în care chiar ți se oferă calitate (în comparație cu școala publică).
Acum uneori lucrez cu copii care nu-s de liceu și îmi place să îi bombardez cu chestii “grele”, pe care eu nu le știam la vârsta lor. Îmi place să le dau chestii care ar trebui să fie mind-blowing. Și-mi place să-i văd cum le place să audă și să încerce să înțeleagă astfel de lucruri.
Am scris textul ăsta pentru că cumva “regret” că nu am primit mai multe chestii faine în liceu. Dar e un regret fals, că simt că n-aveam ce să fac mai mult.
Dacă aveți prieteni care au copii, spuneți-le că le recomandați să meargă pe 14 sau 15 martie la World Education Fair, singurul târg de consultanță educațională din România dedicat învățământului liceal și gimnazial de top și taberelor de limbi străine din străinătate – la Hotel Athanee Palace Hilton din București, între orele 11.00 și 16.00. Pentru că poate până se pun la punct școlile noastre publice, n-ar strica să ne trimitem elevii în locuri oleacă mai strălucite. Iar eu chiar nu-s un om care susține “plecarea din România”. Dimpotrivă. Dar în cazul ăsta… cred că-i o soluție.
2 comentarii
Adriana
19/04/2015 at 11:17Buna! Căutând in Google “Gansari filozofie” – in mod evident, informații despre fosta mea profesoara de filozofie din liceu – am găsit blogul tău. Dacă pot sa te întreb – D-na profesoara Gansari mai este încă in activitate? Eu am avut-o profesoara la Cantemir in 1987! Îmi amintesc cu mare drag si respect de orele ei minunate de filozofie.
Ariel
22/04/2015 at 17:16Ce întâmplare faină! :) Când eram eu a 12-a se zvonea că este ultimul an în care Gansari va mai preda. Nu știu, sincer, ce s-a întâmplat după. Eu am fost în a 12-a în 2010. Cred.