Bălării

Mic dejunul campionilor, varianta Ariel

11758844_10207541229594715_761492800_n

Eu n-am înțeles niciodată cum unii oameni își pot începe ziua fără micul dejun. Eu fără mic dejun nu pot funcționa. Și dacă cumva încerc să-mi încep ziua fără mic dejun, la vreo oră după ce m-am trezit mi se face super-super foame. Foame d-aia gravă, de mi se face rău, mă ia cu amețeală…

De aceea eu de obicei mă trezesc cu o oră și jumătate înainte să fiu nevoit să ies pe ușă – îmi place să am timp să mănânc ceva, să sorb dintr-o cafea, să citesc o știre, să dau un scroll printre e-mailuri… în fine, pe scurt, să nu mă grăbesc.

Corina, însă, este fix invers: ea se trezește cu 10 minute înainte să fie nevoită să plece din casă. Se spală, se îmbracă și țușt pe ușă. Cum naiba? Nu știu…

Așa că azi dimineață am făcut niște poze atunci când mi-am gătit mic dejunul campionilor, varianta Ariel – poate are chef cineva să încerce ce mănânc eu în multe dintre dimineți. Și anume un fel de omletă cu ciuperci și mentă. Știu, sună ciudat… :)

11759542_10207541229754719_158105390_n

Eu pentru mine pun vreo 4-5 ciuperci. Îmi place “să fie”… :)

Le tai feliuțe după ce le spăl de pământ. Nu le “curăț” cum fac alții.

11748808_10207541229674717_1044773395_n

Apoi sparg două ouă pe care le bat și la care adaug nițel lapte. Clasic, nu?

11753782_10207541229634716_1515696100_n

11749243_10207541229914723_291207574_n

Apoi aprind focul de sub o tigaie în care pun “o felie” de unt. Ca-n poză, așa.

11739705_10207541229874722_1993971767_n

Mișc oleacă untul să ajungă peste tot și apoi arunc ciupercile feliate peste.

11692950_10207541229994725_48996191_n

11716012_10207541229954724_841095584_n

Și cu ceva unealtă plimb ciupercile prin tigaie, să se “facă” uniform. Ele vor lăsa clasica lor zeamă, bla bla… Când zeama lor se “duce”, atunci arunc peste ele ouăle bătute.

11749350_10207541230034726_695687699_n

11721346_10207541230074727_1606639312_n

Apoi cu aceeași unealtă încep să bat ouăle la cap, să nu se “ardă”. Le mișc dintr-o parte într-alta și ele se amestecă perfect cu ciupercile. Adică nu las ouăle să se lipească prea tare de tigaie.

10152825_10207541230154729_779141798_n

10726278_10207541230234731_504156089_n

11749638_10207541230274732_1051786525_n

După un minut sau două arată cam așa. Ăsta-i momentul în care adaug mentă peste. Le mai plimb oleacă prin tigaie cu menta pe ele, cât să se amestece…

11756680_10207541230314733_837879897_n

11759509_10207541230354734_1356172030_n

Și gata. Două ouă, niște lapte, niște unt, 4-5 ciuperci, niște mentă … cu o felie sau două de pâine prăjită unsă cu un brânzet… Și o cafea lângă.

Chestia cu menta am descoperit-o recent. Inițial puneam Vegeta. Așa mă învățase mama. Dar cum eu nu mănânc sărat… și nu pun sare sau piper în nimic, de fel, am ajuns la mentă. Zici că mesteci gumă de mestecat cu mentă când mănânci omleta asta. Îi tare “refreshing”. :)

11736959_10207541230394735_2071781939_n

11758889_10207541233714818_7384588_n

Mno, dacă testează careva… să-mi zică cum i-a displăcut. :)

Nu uitați: micul dejun îi cea mai importantă masă din zi.


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

4 comentarii

  • Reply
    joienegru
    16/07/2015 at 12:55

    Pare relativ ok. Eu as mai fi maruntit ciupercile.

    • Reply
      Ariel
      16/07/2015 at 15:41

      mie-mi plac mai mari. that’s what she said.

  • Reply
    Dragos
    17/07/2015 at 21:39

    Nici eu nu pot sa plec de acasa daca nu mananc, sau plec, dar mi se face rau pe strada asa ca stiu ce spui. E de incercat reteta ta: un mic dejun consistent si usor de pregatit. :)

  • Reply
    Dobre Petronel
    20/08/2015 at 11:33

    Te inteleg perfect la faza cu mancatul de dimineata, Ariel.
    Mie nu numai ca mi se face super-foame, dar incep sa ma ia toate durerile. Daca plec de acasa nemancat, cum mi s-a intamplat de multe ori din cauza ca imi era prea somn si decat sa dorm cu 30min mai putin si sa mananc preferam sa ma trezesc in ultimul moment si sa plec nemancat. Asa, cum spuneam, ma iau toate durerile pe la stomac: apendicita, splina, fiere, stomacul in sine, tot. Fac tot ce-mi sta in putinta sa mananc macar putin de dimineata, mai ales daca trebuie sa plec pe undeva, chiar daca uneori ma trezesc cu greata si nu prea pot manca orice, imi trebuie ceva usor, light.

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează