Poveste cu adidaşi

Nu ştiu ce am dar în ultimul timp îmi stă capul doar la marketing.

Povestea spune că o firmă mare de adidaşi trimite 2 oameni prin Africa să vadă dacă-i o oportunitate zona aceea.

Unul din ei, la 24 de ore după ce ajunge, sună la şefu’ şi zice: “Bre, nu e bine, eu vin înapoi. Aici nimeni nu poartă adidaşi. Ori poartă şlapi ori merg desculţi. N-au ei nevoie de noi aici!”. Şi aşa se întoarce înapoi acasă.

Al doilea sună după două zile la şefu’ şi zice: “Bre, trebuie să vezi asta! Nimeni nu ştie ce-s ăştia adidaşi, e o nevoie maximă aici! E o mină de aur! O să facem bani!”…

Dacă aş locui în Iaşi, Cluj, Oradea, Braşov, Sibiu sau alte oraşe de genul acesta aş face repede un site de evenimente urbane şi m-aş apuca de organizat evenimente. E o nevoie mare. Uriaşă.

Nu numai că fiecare oraş are maxim 2 siteuri de acest gen, dar n-are organizatori de evenimente urbane…

Sooo, marketing. :)