Bălării

Cum înveți să te dai cu snowboardul? Îți rupi curul.

Cum înveți să te dai cu snowboardul? Îți rupi curul.

Pe bune acuma, chiar așa este: ca să înveți să te dai cu snowboardul trebuie să-ți rupi curul. Altfel e mult prea complicat.

Oficial, cred, am învățat să mă dau cu placa. Mai cad, desigur, nu asta-i întrebarea. Trebuie să exersez. Dar, gata, oficial pot să mă dau pe pârtie cu placa fără să fac pe mine de frică și fără să omor vreun copil de 5-6 anișori care schiază liniștit.

A durat fix 3 “sesiuni” de ieșit pe pârtie. Cu instructor, e adevărat.

Azi, după ce m-am întors de la Arena Platoș, m-am dus să-mi fac un duș. Transpiri mult pe placă, mai ales dacă bate și soarele. Când am ieșit din duș am pășit pe micul prosop din fața cabinei și am luat poziția de pe snowboard. M-am lăsat pe piciorul din față, am ridicat puțin mâinile și dăi din șolduri. Ca pe placă.

Sunt obsedat. Sau “posedat”. A durat 3 sesiuni, dar toate cele 3 sesiuni de snowboarding au fost dureroase. Dar cred că e mai bine să fie așa.

În clipa asta, pe lângă fund (despre care am scris deja aici), mă doare chiar totul. Aproape fiecare mușchi din corp mă doare. Mâinile pentru că m-am tot ridicat după căzături. Picioarele… Spatele. Pieptul. Tot felul de mușchi de care habar n-aveam mă dor. Simt că am făcut un mic level-up acum și mi-am “re-activat” niște mușchi.

Cum înveți să te dai cu snowboardul? Îți rupi curul.

În fine – de ce spun că înveți să te dai cu snowboardul doar după ce-ți rupi curul?

Eu am fost pe 3 pârtii diferite. Una de 25 de metri, numită KinderLand, aproape plată, pe care abia alunecai. Acolo mi-am pus placa în picioare și mi s-au dat primele sfaturi. Cădeam din metru în metru.

Apoi am fost la baza unei pârtii reale, dar micuțe. La baza ei, repet. Mi-a fost frică. În primul rând că nu voiam să-i încurc pe ceilalți de pe pârtie… Și în al doilea rând pentru că era abrupt. Dar cu toată frica asta am luat niște trânte care m-au făcut să fiu atent la fiecare mișcare a corupului.

Acolo am evoluat. Cădeam din 4 în 4 metri.

Apoi cineva a venit cu geniala idee să mă duc până sus, cu teleschiul. Aici au apărut două probleme:

1. Cum naiba urc eu cu teleschiul?
2. Cum naiba mă dau eu pe placă de sus?

Cu teleschiul e greu la început. Mai ales dacă nu prea îi zăpadă pusă pe acolo. Orice mișcare greșită și … ai căzut. Și trebuie să te dai repede din calea celor ce vin din urmă.

De vreo 3 ori am căzut de pe teleschi și m-am simțit ca un dobitoc. Acum urc lejer, am învățat să controlez placa și în situații d-astea. :)

Iar de pe pârtie… m-am dat cu o frică imensă în mine. Am accidentat vreo 2-3 oameni care, culmea, nu s-au supărat, ci s-au oferit să mă ridice, să mă ajute, să-mi dea sfaturi. Am căzut de vreo 301238 de ori, din care de vreo 3 ori foarte-foarte puternic. Așa puternic că atunci când m-am ridicat tremuram tot.

Cum înveți să te dai cu snowboardul? Îți rupi curul.

Și atunci am evoluat iar. Atunci am învățat cum să fac viraje în interior (pe cantul din interior) fără să fac pe mine de frică.

Ei bine, a urmat o pârtie de 4-5 ori mai mare și mult mai abruptă. De jos nu părea prea greu. Deja învățasem să virez.

De sus, văzând cât de abruptă e pârtia, am întrebat unde-s scările de coborât. Nu erau.

Cum înveți să te dai cu snowboardul? Îți rupi curul.

Și până la urmă m-am dat. O dată, de două ori, de trei ori. Am căzut de câte 5-6 ori de fiecare dată. Iar o dată am căzut rău. Așa rău că m-am și speriat. Am zis că mi-am rupt ceva. Iluzii. Nu rupsesem nimic. Eram întreg, puțin zdruncinat. După căzătura aia mi-au crescut brusc coaiele. Și acum sunt la apogeu. Mă pot da. Pot vira calumea. Nu mai simt frică. Și asta doar pentru că… acum stiu că dacă nu mă las pe piciorul din față este mult mai dureros decât dacă mă las pe el. Și astfel am ajuns să fac virajele corecte.

A te da cu placa nu-i chiar ATÂT de complicat. Dar cred că dacă nu mă duceam ca prostul sus, pe pârtie, să cad de nebun, să simt durere, învățam MUUULT mai greu. Mă plafonam pe pârtiile mici, unde și durerea era mică, și nu învătam. Simplu. :)

În altă ordine de idei Arena Platoș e foarte faină. Iar Răzvan, instructorul meu de snowboard, un tip super-de-treabă. :)

Ah, și pe 8 martie are loc “Miss Bikini Arena Platoș” care pare super-fun. E cu concurs – premiul cel mare Tenerife. Ne vedem acolo.

Cum înveți să te dai cu snowboardul? Îți rupi curul.

#schiem – tabăra de schi pentru bloggeri – este un eveniment organizat de Arena Platoș cu susținerea Orange. Parteneri: Hohe RinneHappy Tour și Buonavista


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

6 comentarii

  • Reply
    Emilian
    21/02/2014 at 11:18

    Felicitatari pentru perseverenta. Am o intrebare, datul pe snowboard e ca mersul pe bicicleta, nu se uita niciodata?

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Reply
      Ariel
      21/02/2014 at 19:58

      Sincer, nu sunt in masura sa raspund avand in vedere ca am invatat acum 3 zile si ma dau tot mai bine, cu tot mai mult curaj etc.

      Dar tind sa cred ca DA, odata ce stii cum sa-ti tii echilibrul pe placa, e ca pe bicla, nu mai poti uita niciodata.

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Cea mai frumoasă tabără în care am fost | Simona Mocanu
    24/02/2014 at 14:18

    […] contribuit serios la procesul meu de învățare, lui Panda că m-a învățat să joc biliard, lui Ariel care a fost cel mai amuzant om din tabără și datorită lui am murit de râs, lui Kristofer care […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Cu ce m-am ales în Tabăra de schi pentru bloggeri #schiem 2014 - Kristofer.ro
    25/02/2014 at 20:30

    […] de aceștia despre tabără: Toma Nicolau, Brylu, Lipa-Lipa, Andra Nicula, Eftimie, Simona Mocanu, Ariel, […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Despre instinctul meu de supraviețuire | Ariel Constantinof Blog
    27/02/2014 at 12:36

    […] Am fost în cel mai austriac hotel din România din câte am văzut – care se află în Păltiniș și se numește Hohe Rinne Paltiniș Hotel & Spa – cu ocazia taberei #schiem în care am învățat cum să mă dau cu placa. Am scris aici despre cum mi-am rupt curul pe pârtie. […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Doare rau cu placa… (#schiem) | Înapoi din weekend
    11/03/2014 at 12:10

    […] Dar va mai povestesc eu despre schi si alta data, daca nu v-am facut pofta de partie si de aer curat poate va fac altii: Andra, Maria, Toma, Kristofer, Brylu, Gaben, Mugur, Nihasa si Ariel. […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează