Fotografie

Fotoreportaj hipstericesc – “Care criză, ma frend?”

Timpul trece altfel pe insula Thassos și se măsoară fie-n jocuri de table, fie-n zâmbete.

Care criză, ma frend?

Dacă în Grecia (și inclusiv pe insula Thassos) este “criză”, așa cum se spune, atunci în Pantelimonul din care vin eu este sfârșitul lumii din foarte multe puncte de vedere și de foarte mult timp, nu de acum, din 2008-2009, ci de când am ajuns eu în București, de prin 1998.

Dacă ar fi să fac un infografic (cum știe numai Alex să facă) cu zâmbetele din Pantelimon și zâmbetele din diverse sate de prin Thassos, ar arăta așa:

infografic

Lăsând gluma la o parte, am impresia că insula asta este ruptă de realitate. Sau, pur și simplu, ca să fiu politically correct, și-a format o realitate a sa, o realitate ruptă de realitatea cu care sunt eu obișnuit.

După 5 zile petrecute pe insulă mă gândesc serios să mă pun pe învățat grecește, să citesc niște filosofie și să-mi iau cetățenie. Mâine-poimâine mi-aș deschide o tavernă sau un magazin într-un sat de aici. Curierat pe bicicletă n-are sens să fac.

Care criză, ma frend?

Doi localnici vârstnici stau la filosofat. În fundal “dubița”.

Viața aici e simplă.

În primul rând – îi penurie de sadomasochiști care să privească la televizor.

Care criză, ma frend?

Thassos-ul este cu susul în jos, dar într-un sens pozitiv.

În al doilea rând – toată lumea pare a fi drogată. Dar într-un sens pozitiv. Pe lângă clasicele zâmbete, este straniu că localnicii se ajută unii pe alții. Nu încearcă nimeni să fure pâinea de la gura altuia. În toiul crizei concurența nu face nimic pentru a tăia craca de sub piciorul celorlalți. Oamenii ăștia parcă n-au auzit de vorba aia cu capra veciunului.

În al treilea rând – oamenii de aici nu au “joburi”. Oamenii ăștia, în marea lor majoritate, cel puțin pe insula asta, își trăiesc viața în jurul pasiunii lor pentru mâncare și ospitalitate. Sună straniu, știu, dar am impresia că “thasienii” au o pasiune pentru ospitalitate. Dacă nu au afaceri cu mâncare, atunci își fac ei magazine cu suveniruri sau urmează pasiunea/afacerea părinților, care de fapt este a bunicilor, care de fapt este a stră-stră-stră bunicilor.

Care criză, ma frend?

Pantofarul Fillipos din Theologos.

Spre exemplu – pantofarul Fillipos (despre care am scris mai multe aici!) – lucrează cu tatăl său și vinde pantofi doar-doar într-un sătuc de două mii de oameni – ș-anume Theologos. Și asta face de când se știe. E ca-n povestea cu pescarul – nu vede nevoia de a se extinde. Asta-i viața lui.

Eu l-am găsit auzind niște bocănituri pe la ora la care toți grecii își fac siesta și străduțele-s pustii. Am intrat și i-am zis “Hello”. Răspunsul a fost un zâmbet alăturat de un “Hello” de-al lui.

Nu are o firmă pusă deaupra ușii magazinului. Localnicii știu cum să dea de el. Iar dacă nu-i de găsit la magazin, probabil e acasă, la etaj, deasupra magazinului.

Care criză, ma frend?

Nicolaos și soția sa.

Bătrânul Nicolaos e vecin cu Fillipos. Locuiește cu soția lui într-o tavernă cu etaj – la etaj, desigur, fiind “casa lor”, în timp ce la parter e taverna. (am scris puțin mai mult despre el aici!)

Prețurile-s la jumătate față de tavernele turistice. Taverna lor e pentru localnici. E locul în care vârstnicii vin la o cafea grecească și joacă o tablă în timp ce filosofează.

Ieșind din zona localnicilor și intrând în zona destinată turiștilor, criza-i la fel de invizibilă, în schimb ce pasiunea este la fel de vizibilă.

Am ajuns într-o zi la o tavernă și am comandat mâncare pentru 16 oameni. Chelnerița era o doamnă care știa să zică doar “yes-yes” în engleză. În rest vorbeam prin semne.

După ce ne-a luat comanda am observat că-i singura chelneriță din zonă. Și că de când ne-a luat comanda e “dispărută”.

Am căutat bucătăria și… ce să vezi… doamna era și chelner și bucătar. Dacă era cazul, era și bodyguard.

A gătit excepțional pentru 16 oameni. Dacă asta nu-i definiția pasiunii, apăi nu știu care este…

Care criză, ma frend?

Nu există, pur și simplu, chelner care să nu fie de treabă, care să nu zâmbească, care să nu știe engleză, care să nu știe să zică “ce faci? bine?”, care să nu știe să zică “pofta buna”, care să nu aducă desertul din partea casei sau care să nu ți se adreseze cu “ma frend!”. Și totodată nu există chelner care să aducă bon fiscal. :)

Ma frend” este un fel de “nu te supăra” al chelnerilor greci. Un fel de tic-verbal care se regăsește pe toată insula și îl preiei rapid când vrei să chemi chelnerul.

Tăt’ lumea-i prietenă aici cu tăt’ lumea.

Care criză, ma frend?

Cele patru potentiale reactii la vederea unui accident.

Am impresia că dacă are loc un accident auto, șoferii ies, își dau mâna, își zic “ma frend” de câteva ori și pleacă fericiți că au cunoscut un om. Nu tu înjurături, nu tu palme, nu tu scandal.

Realitatea din Thassos este lipsită de orice formă de criză – fie ea economică sau nu. Realitatea din Thassos este ireală pentru noi, cei care mai privesc la televizor, care trăiesc în orașe mai, aglomerate, stresante.

Care criză, ma frend?

Realitatea din Thassos este lipsită de probleme și este dominată de o lene incredibil de productivă.

E cel putin interesant cum anumite pasaje din cartea “Ghidul leneșului” le-am citit aici, pe insulă, și uitându-mă în jur simțeam că citeam fix despre grecii din jur.

Care criză, ma frend?

Thassos-ul este un puzzle format din sătuce, plaje multe și foarte diferite și o infinitate de serpentine. Dubița Ford cu care am ajuns acolo și-a făcut treaba excepțional.

Care criză, ma frend?

Țestoasa asta am văzut-o din mers, pe serpentinele de care tocmai ziceam mai sus. Am pozat-o și am ajutat-o să traverseze în siguranță. Era pur și simplu imensă.

Care criză, ma frend? Care criză, ma frend? Care criză, ma frend? Care criză, ma frend? Care criză, ma frend? Care criză, ma frend?

Data viitoare când voi medita asupra vieții mele mă voi gândi la Nicolaos și Fillipos și-mi voi aminti de lenea productivă.

Și data viitoare când voi auzi ceva de o criză voi țipa: “Care criză, ma frend?!”.

Thassos, I will be back!

Până data viitoare, un apus filosofic.

Care criză, ma frend?

Mno, mai multe, live, pe Instagram sau Facebook. Va urma.

Tăti pozili de mai sus îs făcute cu un Samsung Galaxy S3 (una, două, maxim, îs cu iPhone-ul 4S personal, din lipsă de baterie pe Samsung – pentru că atunci când faci sute de poze cu un smartphone rămâi fără baterie…). Oricum – tăti pozili-s făcute cu mobilul, asta-i cert, și trecute prin filtre instagram.

În Thasos am ajuns cu tabăra de fotografie pentru bloggeri, un eveniment organizat de Foto Union cu sprijinul Bancpost,Cosmote, Ford, F64, Booking Greece, Samsung Galaxy S4, Izvorul Cristalin. Asta în urma câștigării unui loc în tabără cu postarea de aici.


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

7 comentarii

  • Reply
    Peisaje din Thassos - Ariel Constantinof Blog
    25/05/2013 at 15:35

    […] cu arșița thessieni de prin sate se ascund în case. Străzile-s pustii vreme de câteva ore până la […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Premianții TFB4 | Foto Union
    27/05/2013 at 12:15

    […] Premiul “Puncte Oriunde”, oferit de Bancpost. Pentru cel mai bun documentar despre insula Thassos. Valoarea premiului: 500 de euro. Cîștigător: Ariel Pitagora Constantinof (link aici) […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    VitaminaO
    27/05/2013 at 23:22

    My fav ;)

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Reply
      Ariel
      27/05/2013 at 23:25

      :D mă bucur că-ți place. scriu mai frumos decât sunt sper.

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Baterie de rezervă (externă) - Ariel Constantinof Blog
    27/05/2013 at 23:46

    […] Grecia, în TFB4, plecam dimineața la făcut poze cu mobilul și reveneam în cazare seara, […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    2013 a fost un an foarte bun - Ariel Constantinof Blog
    03/01/2014 at 18:47

    […] am ajuns în Thassos cu alți oameni foarte faini, într-o tabără de fotografie. Culmea, am câștigat și premiul cel […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Ediție aniversară TFB
    30/01/2015 at 20:27

    […] ce fotografii bune face astăzi. Sau intrați la Alex Damian să vedeți ce suflet are. Ori la Ariel. Vă pot da zeci de situații similare. Eu însumi sunt tare mîndru de unele texte scrise în […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează