Mâncăm prea mult zahăr

Eu-s genul de om care niciodată nu și-a făcut griji pentru ce și cât mănâncă … pentru că nu mănânc prea mult și pentru că oricum sunt sclifosit, deci șansele să mănânc ceva care să-mi facă rău-rău sunt destul de mici.

Cu toate astea … nu puteam să dorm aseară. De vreo două săptămâni am mici probleme cu somnul. Așa că am făcut ce face orice prostovan care nu poate să adoarmă: am căutat un documentar pe care să adorm.

Și documentarul era despre zahăr. Inițial mi-am zis: “Ce subiect prost… Nu pot să adorm pe asta.” … și apoi am gândit “De fapt… mai bine să fie prost căci dacă îmi place voi sta să mă uit. Sunt șanse mici să-mi placă un documentar despre zahăr…”

Ce-a urmat? Păi m-am uitat la tot… era interesant. :)

Ca rezultat, azi am calculat câte lingurițe de zahăr am mâncat. Și tot azi m-am dus să-mi cumpăr un cântar și un metru de croitor cu care să-mi măsor talia. Am luat-o razna!

Mâncăm prea mult zahăr. Și nu-i deloc ok.

O să scriu pe scurt cele mai faine chestii pe care le-am reținut din documentar pentru cei ce n-au două ore și răbdare. Pentru cei ce au răbdare, documentarul se numește “That Sugar Film” (2014) și este absolut demențial făcut – recomand!

De ce mâncăm prea mult zahăr?

1. Pentru că acum vreo 30-40 de ani

Pentru că acum vreo 30-40 de ani s-a observat că “grăsimea” din mâncare ne face rău, astfel că marile companii au început să scoată grăsimile din tot felul de alimente … Dar atunci alimentele au rămas fără “gust”. Astfel că azi avem în tot felul de alimente zahăr. Chiar azi m-am uitat pe spatele unei cutii de tzatziki … și avea 3 grame de zahăr la suta de grame. Iar eu mâncasem cam 100 de grame de tzatziki. 3 grame înseamnă aproape o linguriță de zahăr!

2. Pentru că zahărul este ca un drog

Pentru că zahărul este ca un drog, iar creierul nostru reacționează în consecință. Eu am aflat de ce sunt “moody” (adică de ce trec repede de la o stare la alta) – se datorează volumului mare de zahăr pe care-l mănânc. Un baton gen Mars sau Snickers poate să-ți ridice moralul și starea de spirit INSTANT datorită zahărului. Dar după 30-40 de minute “shotul” de energie dispare și atunci creierul cere mai mult zahăr. Tot procesul este demonstrat științific și explicat detaliat în documentar. Revelația mea a fost că … sunt dependent de shoturi de zahăr. Din păcate.

3. Pentru că totul este un cerc vicios:

Pentru că totul este un cerc vicios: companiile scapă de grăsimi și adaugă zahăr, creierul uman este afectat de zahăr și “îl cere”, companiile adaugă tot mai mult zahăr pentru a ne ține “dependenți” de produse. Din nou, astea nu-s doar teorii, sunt lucruri cunoscute. Acum niște zeci de ani un domn a descoperit că cu cât adaugi mai mult zahăr într-un produs, cu atât oamenilor le va plăcea mai mult produsul – dar după un punct, fix, produsul are prea mult zahăr. Punctul acela, însă, este greu de atins. Astfel că acum marile companii pun zahăr cât mai mult, dar numa’ cât să nu se atingă punctul de saturație.

Desigur, eu nu cred că-s afectat puternic de zahăr. După calculele mele consum un maxim de 20 de lingurițe de zahăr pe zi, asta dacă beau Cola/Pepsi în acele zile. Dacă nu beau Cola/Pesi, nu trec de 5-10 lingurițe de zahăr pe zi.

În America media este de vreo 40 de lingurițe pe zi. Deși recomandate-s doar nouă.

Cred cu tărie că trebuie să mănânci și să bei multe și foarte des ca să ai cu adevărat de suferit…

… dar documentarul m-a făcut așa curios că aș vrea pentru o perioadă să mănânc cât mai puțin zahăr cu putință ca să văd ce efect are asupra mea. Vreau să văd dacă scap de moody-ness în primul rând.

PS: Nu vorbim de acel zahăr “natural”, nu-s nebun, e normal să consumăm zahăr … Vorbim de cel “adăugat”. Cel care-i pus în produse deși nu ar fi cazul să fie pus acolo. :(

---