Există zile în care nu folosesc bicicleta din varii motive și atunci merg cu taxiul sau metroul. Extrem de rar folosesc RATB-ul, în mare parte pentru că nu le știu rutele. Așa că atunci când, în cele din urmă, ajung la mila unui RATB se întâmplă și ciudățenii.
Zilele trecute eram cu Andrei prin centru și trebuia să luam un autobuz spre casă. Căutase el pe aplicația lui minune de pe telefon stația din care urma să luam autobuzul necesar. Mi-a spus și care-i numărul autobuzului și chiar și câte stații avem de mers. Mi-a zis și câte grade Celsius sunt în autobuzul pe care trebuia să-l luam – e încredibil unde a ajuns tehnologia din ziua de azi.
Cu toate astea, cumva, am ajuns să urcăm într-un autobuz din care se auzea muzică puternică și care n-avea niciun număr – înăuntru am dat de Gojira și Planet H. Inițial am zis că-i o farsă sau ceva…
Am încercat să întreb ceilalți oameni din autobuz ce se întâmplă. Nu mi-era clar unde duce autobuzul, dar era clar că avea să fie distractiv.
“Nu vă supărați, unde duce autobuzul ăsta petrecăreț?”, întreb o persoana de pe acolo ce părea mai responsabilă.
“Mergem în 4 locuri din oraș, ca să vedem niște opere de artă.”, răspunde țipând. Era un club în toată regula în RATB. Șoferului părea să-i placă, căci punea frâne d-alea tipice lor – dar de data asta pe ritm.
Au urmat glumițe de genul “O să vină controlorii aici? Că n-am bilet.” și o plimbare de vreo două ore și ceva cu RATB-ul prin colțurile Capitalei.
Acum 4 ani se pare că ENEL România a avut ideea ‘ciudată’, dar curajoasă și de apreciat, a unui proiect pe care l-au numit #CityOfEnergy – proiect prin care vor să “energizeze viața orașului prin artă urbană”.
Ca să fiu explicit: în cei 4 ani ce-au trecut deja au reușit să transforme 20 de posturi de transformare din București, Constanța și Timișoara în opere de artă, graff-uri faine, care spun povești.
Uite câteva exemple aici:
Pe preferatul meu am reușit chiar să scriu “Tribul” cu niște light painting. Ne-a ajutat Igu.
Asta este din seria “Nu credeam că există așa ceva.” și totodată și din seria “Uite că se poate!”.
Good job, ENEL! Maybe one day we could do some nice stuff together. :)
Comentează