“Busy” – scurtmetraj despre viața unui curier pe bicicletă

Se fac 3 ani de când mi-am văzut visul cu ochii – adică de când am lansat Tribul – serviciu de curierat pe bicicletă. Habar n-am când a trecut timpul. Și asta pentru că în 3 ani s-au întâmplat foarte multe lucruri.

Iar eu am trecut prin toate “joburile” pe care le poate oferi Tribul vreodată. La început am fost un simplu curier pe bicicletă, dar care răspundea și la telefonul de dispecerat. La început probabil că suna a dată sau de două ori pe zi. Dacă suna de două ori – un apel era o livrare, dar al doilea apel era o cerere de angajare.

Angajare? Când sunt eu, un singur om, care face o livrare sau două pe zi? :)

În primul an mereu am avut mai multe cereri de angajare decât livrări cred. Primeam și câte 3 mailuri pe zi de la oameni ce-mi cereau să-i iau la Tribul, să fie curieri pe bicicletă.

Cu timpul am rămas cu telefonul de dispecerat. La început îmi mânca o oră pe zi. Apoi două. Apoi trei. Apoi toată ziua. Scriam zeci de sms-uri pe zi spre curieri. Toate livrările erau notate pe hârtii pe birou, ca apoi să sun la curieri să văd cine poate să le ia, în funcție de zonă și încărcare.

Era un calvar să sun 3-4 curieri pentru un plic.

Din 2014 am trecut și peste dispecerat. Și acum simt că mă pot focusa 100% pe creșterea Tribului. Încă mă bag puțin peste dispecer pentru că uneori simt că știu eu mai multe. Ceea ce poate fi greșit.

În fine – scurtmetrajul de mai jos este foarte fain. Și arată doar primul și al doilea job pe care l-am avut la Tribul – acela de curier care-și tot schimbă traseul și se străduiește să nu se enerveze când dă de clienți nasoi sau șoferi supărați pe viață și acela de dispecer, care tot încearcă să-ți optimizeze drumul fără să te întoarcă prea mult din drum. :)

E o slujbă mișto, dar e greu. Și periculos. Dar la finalul zilei te simți ca un erou.

---