Ca blogger am primit multe cadouri ciudate până acum…

Acum câțiva ani am primit niște vaze mici și goale alături de plicuri cu semințe ca să-mi plantez singur niște flori… de la o companie de telefonie mobilă.

Vazele și semințele erau un simplu cadou din partea companiei, pentru că mă implicasem într-o campanie de-a lor. Mama s-a bucurat de cadou. Și acum mai are cele 3 mini-vaze. Semințele nu cred că au dat roade.

Sunt blogger din 2006 și este adevărat, băi, noi primim multe atenții. Din păcate aceste atenții adesea nu generază onomatopee gen “Awwww!”, ci semne de întrebare sau cadouri de dat mai departe. :)

La un moment dat am primit o cutie cu dulciuri și o conservă pe care scria ceva în franceză parcă. Am mâncat dulciurile și am lăsat conserva neatinsă, întrebându-mă ce poate să fie în ea. A durat 3 zile să aflu că-i un soi de delicatesă, un pate de gâscă care avea nu-știu-ce-statut înalt în societatea gâștelor înainte să fie transformată în pate…

În materie de memorii flash stau foarte bine – am de toate formele, mărimile și culorile posibile. Am primit zeci de memorii flash branduite, nebranduite, funcționale, mai puțin funcționale etc. Nu le folosesc niciodată… au mai mult un rol de “am lucrat și cu acest brand” – sunt ca un fel de colecție de timbre vechi.

Nu de puține ori m-am gândit că toate aceste “mici atenții” au costat, de fapt, destul de mult. De multe ori mă gândesc cât dau aceste companii pe transportul acestor mici cadouri (defect de meserie).

Nu mă înțelegeți greșit – e foarte fain să faci cadouri. E foarte fain să primești cadouri. Mai ales de la oameni cu care faci, într-un fel sau altul, afaceri. Niciodată nu strică un: “Ariel, să ai un Crăciun fericit, deși știm că ești evreu! Poftim o ciocolată și sper să lucrăm și la anul!” pentru că Ariel, inevitabil, ține minte un cadouaș din ăsta. Și te ține minte și pe tine. Și asta e foarte important în afaceri.

Dar cred că anumite cadouri (vezi vazele cu semințe) ar putea fi cu ușurință transformate în ceva mai “digerabil”. Ceva de genul: “Ariel, că tot vine Crăciunul și că te știm tare sclifosit, ți-am pus pe cardul ăsta de cadouri 30 de lei să-ți iei ceva pe gustul tău. Ne vedem la anul!”

Dacă aș transforma toate cadourile ciudate primite de-a lungul timpului în bani probabil că:

1. n-aș arunca la gunoi o groază dintre aceste cadouri după ce le țin mereu prea mult timp prin casă și se pune praful pe ele…

2. aș fi mult mai gras – căci mi-aș fi cumpărat multe dulciuri

3. încă aș avea niște cadouri practice sau care-mi plac prin casă, fiecare legat în capul meu cu un om cu care am lucrat, cumva, în ultima perioadă.

Am ajuns să scriu despre asta pentru că odată cu înaintarea în vârstă nu numai că-mi petrec mai multe ore în Excel (cel puțin 10 minute pe zi), dar încep să caut cadouri pentru oamenii cu care lucrez.

Se pare că există o metodă de a trimite câțiva lei în loc de niște vaze ciudate – cu ceea ce se numește “Card Compliments”. Și văd că iese bine și cu taxele către Stat. Asta-i și mai fain. (Da, Ariel începe să fie atent la taxe și % pentru prima dată în viața lui!)

Și cu ocazia descoperirii cardului am aflat și că pe 17 noiembrie este ziua neoficială, dar obligatorie, a bloggerului! Și că există și un “șlagăr aniversar” care-i foarte reggae (cred că special pentru dreadurile mele), dedicat bloggerilor – se poate asculta aici.

Ceea ce vreau să subliniez este că uneori este mai smart și mai simplu și mai ușor de apreciat un cadou nișat sau un card cu care să pot să-mi iau ceva pe placul meu… Se tot vorbește de “nișe” de câțiva ani. În ziua de azi dacă cineva e îmbrăcat ca tine pe stradă – e nasol! În ziua de azi ne dorim produse făcute special pentru noi, cadouri fix pentru gusturile noastre. Dacă primim cadouri identice, automat nu le apreciem la fel.

Când am descoperit faptul că există gift-card-uri la magazinele de cosmetice din România știu că mi-a plăcut la nebunie faptul că nu trebuie să mai încerc eu să înțeleg care-cremă ce face… să pierd ore în acele magazine găsind crema perfectă. Femeile oricum n-ar fi fost niciodată mulțumite… :)

Trebuia doar să aleg o sumă și un magazin și femeile din viața mea puteau să-și ia ce le trebuia. Așa-i și cu Card Compliments, dar nu-i pentru femeile din viața mea, ci pentru toți oamenii cu care lucrez și cărora aș vrea să le fac un cadou de sărbători – și în loc să aleg eu un magazin, cardul este deja acceptat de sute de magazine, supermarketuri, hypermarketuri, pizzerii, farmacii și tot așa.

Na’, dacă vă simțiți, puteți să începeți să vă gândiți unde veți folosi cardul de la mine. Va urma.

---