Dacă aş putea să monetizez mucii din ultima săptămână… aş fi în top 100 oameni bogaţi ai României.

Nu vorbesc metaforic. Am răcit. Am răcit ca Dracu, scos din iad şi dus la polul nord. Doamne, cum să te doară gâtul pe 35 de grade Celsius? Asta fără să fi mâncat trei tone de îngheţată sau ceva, de teamă că deja am făcut burtă! (Dar despre burta mea în alt articol…)

Cum să-ţi curgă mucii la un robinet stricat când tăt’ lumea stă despuiată, de căldură?!

Cum să, culmea, faci febră, când afară, vorba ‘ceea, deja-i febră!

Am răcit. Rău. Pe căldură. Şi toată viaţa mea am râs de proştii care răceau vara… Mereu m-am gândit că-i imposibil!

Am răcit cum n-am răcit nici atunci când am ieşit dezbrăcat, astă-iarnă, să mă dau cu sania.

Şi pentru că în ultima săptămână am cheltuit vreo 10 lei numai pe pachete de şerveţele de suflat muci, am zis să fac o treabă de evreu: aşa că am cumpărat două suluri de hârtie cu 3 straturi, parfumate, moi, la 3.5 lei. Economie, frăţică, căci vin vremuri mucificate …

Mă, mi-am suflat nasul atât de mult zilele astea că mi-am dat sângele. Am nările însângerate.

Şi mă gândeam: geniile planetei au reuşit să facă combustibil din excremente, din apă, din aer, din orice! De ce nu s-ar face şi din muci?! Pe bune… muci! Un deşeu cu potenţial. Un deşeu “inepuizabil”. Ar putea să devină o viitoare sursă inepuizabilă de energie!

Dară, până-mi revin eu de la această insoluaţie care mă face să delirez, caut un băiet sau o femeie care vrea să facă un logo, aşa, din pasiune.

*desigur, eu sunt dispus să povestesc totul despre proiect. dacă graficianul rezonează cu proiectul şi are timp să-l facă, bine, dacă nu, sper să nu-mi fure proiectul. ştiţi oameni din aceştia? merci.*

---