Interesant

Eu am crescut în tabere de vară

Eu am crescut în tabere de vară
sursă poză

Eu, personal, am făcut cunoștință cu o tabără de vară în 2002, când estimez că aveam 11 anișori. Eram urât, aveam nasul mare, eram anti-social și foarte-foarte-foarte timid.

Eram într-o tabără internațională alături de aproape 500 de alți copii veniți din mai toată lumea.

Cum mă înțelegeam cu ceilalți copii? Ei bine, știam puțină engleză de la școală… dar în mare parte vorbeam cu toții limbajul semnelor și al zâmbetelor. Cu puțină bunăvoință, orice om se poate înțelege cu orice alt om fără să aibă o limbă vorbită comună.

În tabăra aia îmi amintesc că eram pus să joc în piese de teatru și, fără să știu, astfel învățam despre istoria evreilor. Era, în fond, o tabără evreiască.

Era distractiv. Și habar n-aveam că-mi rămânea ceva în cap. Culmea, îmi rămâneau în cap mai multe informații decât îmi rămâneau de la școală și, în plus, învățam în același timp și alte abilități… precum vorbitul în public.

Îmi amintesc și acum că cel mai frică mi-era de evenimentele de seară, când astfel de activități se făceau în grupuri mixte, cu copii care cunoșteau limba engleză la un mod acceptabil. Nu-mi plăcea deloc să socializez “forțat” cu oameni din alte țări. Însă anul ce-a urmat, când am revenit în tabără, am înțeles că fix acele activități erau cele mai faine. Și tot atunci am aflat că rușii au niște fete super-frumoase. Este mare lucru să realizezi asta la 12 ani cred.

De-a lungul anilor am mers în tabăra aceea și, în primul rând, mi-am perfecționat engleza.

În al doilea rând… mi-a dispărut frica de “scenă”, căci fiecare copil din tabără era mereu-mereu implicat activ în acțiuni ce-l făceau să fie în centrul atenției. Și dacă ești pus în centrul atenției în repetate rânduri … nu-ți permiți să o dai în bară, ci ești forțat să dai ce-ai mai bun în tine.

Anii au trecut. Mulți ani. Și am mers acolo an de an. Până când am sărit pragul de 18 ani și din 2009 merg în tabăra aceea ca profesor. E modul meu de a “da înapoi” comunității pentru tot ce m-a învățat în anii ce-au trecut.

Am învățat în taberele de vară la care am participat mai multe decât am învățat în toți anii de școală. Sau, ca să nu zică cineva că exagerez, am învățat cel puțin la fel de multe – dar cu amintiri mult mai puternice. Iar într-o tabără de vară stai cam 10 zile pe an. În timp ce la școală stai peste o sută de zile pe an. “Calitate, nu cantitate!”, parcă așa era vorba, nu?

Eu am crescut în tabere de vară. Și-s mândru de asta. Sunt cine sunt și sunt cum sunt azi pentru că am fost în taberele de vară din copilărie.

Mult timp mi-a fost greu să explic celor din jur ce-s aceste tabere. Credeam că doar comunitățile de minorități au astfel de activități (Cum a fost în cazul meu cu comunitatea evreiască). … dar, ca idee, am aflat recent că există tot mai multe tabere în care copiii pot învăța intensiv (vreme de o săptămână, două sau trei) o limbă străină în timp ce, totodată, pot face un sport ca și cum ar fi “de performanță”. Și este deschisă publicului larg, desigur.

Ca idee, o astfel de tabără are loc chiar lângă Londra și în timp ce mănânci limba engleză pe pâine, înveți să joci fotbal ca un englez adevărat.

Dacă-ți sună interesant, îți recomand să intri în contact cu consultanții IntegralEdu pentru consiliere gratuită aici.

Dacă ar fi după mine, însă, aș da timpul înapoi și aș ruga-o pe mama să mă ducă într-o tabără în care să fi învățat programare intensiv. :)

Ah, și nu, nu e ca și cum nu ar exista o astfel de tabără… Există tabere axate pe tot felul de activități. Unele ce inițial îmi păreau incredibile. Aici este o listă completă.


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

6 comentarii

  • Reply
    Pyuric
    07/05/2015 at 13:01

    În 2002 am fost și eu pentru prima oară într-o tabără din asta internațională, undeva în sudul Angliei. Mi-au prins super bine și activitățile, și interacțiunea cu puștimea venită din toate colțurile lumii. Toți asiaticii erau cu camerele de gât lipite de ei și se pozau cu toată lumea, rușii…what you said… iar americancele, deși mai mici decât mine, țin minte că m-au șocat fiindcă arătau cu vreo 10 ani în plus (și se mai și machiau / aranjau pe măsură). Tot atunci am jucat pentru prima oară baseball, dar încă nu-l înțeleg :))
    (din taberele de vară petrecute în țară m-am ales cu “chiriași”, intoxicații alimentare și tone de mănăstiri văzute în timp record :)) good times :)) )

  • Reply
    Dragos
    08/05/2015 at 10:05

    Interesant articol. Sunt atatea oportunitati in momentul de fata ca decizia ajunge sa fie dificil de luat. Da’ bine ca exista :).

  • Reply
    Excursii scolare
    11/05/2015 at 00:00

    Doamne ce tin minte ca in fiecare vara abia asteptam sfarsitul semestrului pentru a pleca departe in tabara. Experienta nu se compara cu nimic altceva!

  • Reply
    Cum ar arăta tabăra mea perfectă (concurs) - Ariel Constantinof Blog
    11/05/2015 at 11:32

    […] trecute ziceam că eu am crescut în tabere de vară. Și mereu, ca copil, mi-a fost greu să explic ce fac eu în acele tabere de vară. Prietenii mei […]

  • Reply
    Ce-aș face dacă aș fi din nou copil... - Ariel Constantinof Blog
    19/05/2015 at 22:37

    […] că eu am crescut în taberele de vară. Din cele trei luni de vacanță de vară, aproximativ o lună eram plecat. În celelalte două […]

  • Reply
    Cum să înveți engleză? - Ariel Constantinof Blog
    28/05/2015 at 21:43

    […] mai scris despre taberele de vară aici, aici și […]

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează