O limonadă, două limonezi, trei limonade…

Recent am învăţat şi eu cum se face o limonadă bună şi nu mă pot abţine să nu scriu prima reţetă din viaţa mea.

Deci pentru o limonadă bună vei avea nevoie de:

– una bucată lămâie (sau doar juma’ dacă nu vrei să fie foarte acră sau ai pahare mici în casă)
– nişte zahăr (îi mai bun zahărul brun)
– puţintică mentă
– … şi apă rece.
– de apa nu-i rece, mai e nevoie de ceva gheaţă.
– pentru fiţoşi: miere.
– pentru super-fiţoşi: scorţişoară.

Din lămâie se taie vreo două-trei felioare ce se pun deoparte pentru moment. Restul de lămâie de pune la storcător – atenţie: storcătorul e o maşină care scoate zama de lămâie din lămâie. A nu se folosi mâinile pentru o stoarcere manuală.

Zeama de lămâie se pune într-un păhărel alături de cele două-trei felioare de lămâie tăiate anterior. Se adaugă zahăr (după plac – mie-mi place cu mult) şi, dacă-i cazul, mierea şi scorţişoara. Se pun şi câteva frunzuliţe mici de mentă şi, cu presiune maximă, se aruncă apă rece peste amestec.

Pentru o limonadă excepţională încercaţi să rotiţi paharul în timp ce vârâţi apa în el. (Aşa se amestecă mai bine…).

De ce ai scris despre o limonadă?

Mă seacă faptul că în restaurante/baruri/ceainării o limonadă costă 8-10-12 lei. Destul de scumpă aş zice. Şi niciodată nu e atât de bună precum aş vrea.

Aseară am cerut o limonadă şi mi s-a adus un pahar cu apă rece ce avea la fund o lămâie decojită şi jupuită. Mi s-a adus un plic de zahar şi un plic cu miere.

A fost cea mai proastă limonadă din viaţa mea. Şi nu şi-a meritat banii deloc.

Locuri în care chiar se bea o limonadă bună în Bucureşti: Verde Cafe (se va redeschide), Cărtureşti … (şi alte locuri nu prea ştiu).

---