Zilele trecute am ajuns la o masă rotundă, destul de întâmplător aș zice, la care se vorbea despre ce impact pot avea tot felul de grupuri de oameni asupra mediului înconjurător – adică nu doar la mediu, ci la TOT ce este în jurul lor.
Chiar s-a vorbit despre o campanie ce a avut loc în Israel, unde purtarea centurii de siguranță nu era obligatorie în oraș, ci doar la ieșirea din oraș. S-a observat că foarte mulți șoferi mureau lângă casele lor sau lângă locurile de muncă din accidente relativ stupide. Centura de siguranță i-ar fi salvat.
Unui tip i-a murit fratele exact așa și a pornit de unul singur o campanie prin care dorea să convingă tot Israelul să poarte centuri de siguranță mereu, nu doar între orașe, fără să fie nevoie de o lege!
Culmea, șoferii aflând despre statistica celor ce mureau stupid, că nu aveau centura pusă în oraș, rezonau instant și își puneau stickere “Port centura de siguranță și în oraș!” pe mașini.
A durat un an ca tot Israelul să afle de campanie, orașele să fie împânzite cu astfel de stickere iar în majoritatea benzinăriilor sa găsești voluntari care să-ți ceară o semnătură pentru o astfel de lege. A pornit de la un om, a durat un an, s-au implicat zeci sau sute de oameni, s-a votat o lege, s-au salvat vieți.
Și asta se întâmpla înainte să avem telefonie mobilă accesibilă sau internet. Avea loc înainte să mă nasc eu.
Acum, cu internetul, cu tehnologia, totul se întâmplă mult mai repede. Dacă comunicarea dintre oameni se face instant, și schimbările la nivel global se pot face mult mai repede.
Și dacă centura de siguranță a fost povestea unei țări, povestea globului pământesc este … ei bine, poluarea.
Aproape două trăimi din populatia lumii nu au apă potabilă. Adică au, dar printr-un efort foarte mare și prin implicarea statelor mai “bogate”.
Cât poate trăi un om fără apă? Maxim trei zile.
Ei bine, pe scurt, asta înseamnă că dacă statele “bogate” și puternice ar vrea, ar putea ucide în doar 3 zile 1/3 din populația lumii. Și asta fără bombe, fără războaie. Ar putea, pur și simplu, să nu mai ofere apă potabilă.
Cred că încep niște schimbări la nivel global. E inevitabil. Cred că o să fie greu, dar o să fie distractiv.
Apropos de schimbări la nivel global: pe 29 martie are loc Earth Hour – adică ziua aceea în care stingem toate luminile vreme de o oră (începând cu ora 20:30).
E o treabă mică. Știu. Dar e simbolică. Și e puternică.
Apropos de Earth Hour, fiecare înseamnă o donație pentru ONG-ul din spate și oamenii care se străduiesc să ne facă un bine – nouă și respectiv planetei.
Și de anul acesta. :)
3 comentarii
selena
27/03/2014 at 14:50Oh, come on! WWF-ul care se straduieste sa ne faca un bine…mergand cu Jeep-urile prin jungla asiatica si luand bani de la mari companii poluatoare. Si da, stiu ca e vorba de WWF Romania, dar don’t get me started on Csibi Magor care pe la inceputul anilor 2000 incerca cu disperare sa se bage intr-un ONG, de preferinta international, ca acolo era cascavalul. Daca nu l-as fi vazut atunci, personal, asa disperat si greedy sau acum, stangand mana cu jegosii oameni politici care se caca pe tara asta, poate ca nu mi-ar mai fi crescut tensiunea acum.
Iar Earth KKT e doar o prefecatorie infecta!
Mai bine stingeti lumina de tot!
miruna
28/03/2014 at 11:36Buna campania asta Earth Hour, insa ar trebui indus, in timp, un sistem mai amplu, indus in educarea maselor, pentru a salva energie irosita !
soso
30/03/2014 at 22:34e cam greu sa schimbi lumea dar merita incercat