Liftul dintr-un bloc comunist e un bun comun… Şi eu fiind unul din cei foarte puţini biciclişti din bloc, tre’ să am grijă să nu-l distrug (îi iau vopseaua, îi sparg oglinda, îi îndoi uşa etc.).
Zilele trecute am venit acăsică pe două roţi cu Corina. Eu pe două roţi, ea pe două roţi. Din grabă, am zis să înghesuim ambele biciclete în lift… Căci ştiam că încap.
A durat aproximativ 20 de secunde să le îndes pe ambele. În alea 20 de secunde cineva a început să bată disperat în uşă. M-am enervat şi am ţipat ceva. Nu mai ştiu ceva. Parcă: “Răbdarea-i o virtute, băăă!“, dar nu-s sigur.
În timpul nervozeniei mele, nu am fost atent la biciclete şi a mea a căzut din lift. De nervi, am scos-o şi i-am zis Corinei să urce singură.
Am rămas eu la parter cu bicla mea… iar ea s-a dus la etajul 5 cu bicla ei. Acolo a întâmpinat-o doamna Nuţi, vecina de palier, o doamnă minunată.
Doamna Nuţi a luat liftul şi a coborât, moment în care a dat de mine, nervos şi cu gura mare:
“Doamnă, ce vă grăbiţi aşa?! Răbdarea-i o virtute!”, zic eu, în glumă, calmându-mă.
“Dar, dar, dar, dar n-am bătut eu…”, zice ea, semi-şocată. “Derbedeii de sus!”
Am zis “Bine…”, am crezut-o şi am urcat şi eu calm la etajul 5, aşteptând să descopăr etajul la care stă omul lipsit de răbdare.
Ajuns sus, mi-am scos bicla şi am închis uşa aşteptând ca cel ce a bătut, “derbedeul de sus”, să ia liftul. Ciuciu, nu mai era nimeni.
Concluzia: Nuţi a bătut în uşa ca o dipserată pentru că am ţinut liftul jos preţ de 20 de secunde. Văzând că eu-s vinovatul, a zis că nu ea a bătut.
Bătutul în lift e sport blocal. Dacă aş avea un rastel de biciclete safe la parter, aş urca/coborî numai pe scări, jur!
8 comentarii
Cannabiss6
21/04/2011 at 15:45Referitor la faza cu rastelul, în România nimic nu e safe.
Până și în casă, și tot nu e safe. Însă e o idee faza cu rastelul, deși nu cred că osă se aplice destul de curând…
Vlad
21/04/2011 at 17:10Eu urc zilnic bicicleta la etajul 4. Ce-i drept, nu am lift :-)
Raisa
21/04/2011 at 19:52:)))) Credeam ca Nuti, dupa ce coboara, ramane in lift sa isi faca de lucru, si cand te uiti nervos la ea de ce nu se da jos odata, iti raspunde: “Rabdarea e o virtute!” :))
Ariel
21/04/2011 at 22:48Bună idee de scurt-metraj. :)
Cannabiss6
22/04/2011 at 12:52Apropos, vezi că ai primit o leapșă (:
http://bit.ly/hDvuve
Adi
22/04/2011 at 17:51Cea mai tare e concluzia, scurta si la obiect: “Nuţi a bătut în uşa” :-))
Mihai
06/05/2011 at 17:27Am patit-o si eu cand coboram de la 7.Si nu-mi ia mult sa bag bicla in lift si sa apas un buton.Maxim 10 secunde cat o ridic pe roata din spate,o asez si inchid usile.Cand am ajuns jos am fost intampinat de un cuplu de sexagenari care mai aveau un pic si scoteau flacari pe nas care mi-au zis ca domne greu ma misc cu bicicleta. Le-am replicat sec:”Am uitat sa schimb viteza la lift” si am plecat. N-ai ce sa le faci..sunt oameni si oameni.
P.S. Dupa cum banuiesc ca ti-ai dat deja seama, mi-am luat bicla :D Abia astept bikewalk.
Ariel
07/05/2011 at 18:15Perfect, ne vedem la BikeWalk! :)
Mi-a plăcut “sexangeri”. :))