Când mi-am făcut dreadurile, în august 2008, eram încă în liceu și arătam foarte amuzant. Erau mici, scurte, stăteau în sus și arătam fix ca un arici.
Directorul de la liceu mi-au zis că arăt ca un clovn și să nu mai vin așa la școală. L-am ignorat atunci, citind regulamentul interior (sau cum se numește) și văzând că nu zice nimic de dreaduri sau frizuri.
După alte remarci stupide a tăcut și m-a acceptat așa.
Prin tramvai se uita toată lumea la mine ca la un extraterestru.
Mulți oameni mă opreau pe stradă șocați, întrându-mă cum naiba mi-am făcut părul așa. Mulți îmi ziceau direct: “Astea-s d-alea frecate cu zahăr, nu?” sau “Astea se fac cu ceară, nu?”. Stăteam să le explic că nu, nu așa le-am făcut.
În ultimii ani, însă, rar “simt” că cineva mă mai privește șocat… deși părul este mult mai lung și iese și mai tare în evidență acum.
Azi a venit la mine tipa din poza de mai sus. Vreo 30 de ani avea. Era cu o altă gașcă de fete, vânzătoare. Mi-a zis: “Băiatu’, vreau și eu să-mi pun părul tău pe cap, să văd cum îmi stă, să-mi fac o poză. Pot?”
Cu drag. :)
Mi-am luat dreadurile în mână și i le-am oferit. Le-a luat și si le-a trântit pe cap. Și-a făcut apoi niște selfie-uri. Tipele din jur râdeau în hohote și îi făceau și ele poze. Mă simțeam ca o maimuță.
“Hai, fată, lasă-l, ca-l ții așa deja de cinci minute…” îi spune o altă tipă după câteva minute bune de stat în poziția ce se vede în poză.
Când sunt întrebat “Cum arată o zi din viața lui Ariel?” niciodată nu știu ce să răspund. Dar, uite, asta-i o mostră din ziua mea.
Cam așa-i viața cu dreaduri. Am dreaduri de 7 ani și îi o experiență faină. Aici am luat un interviu dreadurilor mele. Zici că-s nebun.
9 comentarii
Teo
04/09/2015 at 21:45“mostra”, Ariel :) Scuze, n-am putut sa ma abtin :(
Ariel
05/09/2015 at 19:57Teo, de ce te-ai abține? Mulțam de corectare, apreciez.
Pe viitor să-mi zici, dacă mai vezi ceva greșit. Îmi asum și învăț. Data viitoare voi scrie corect pentru că tu m-ai corectat. :)
Merci, din nou.
Dragos
05/09/2015 at 07:40Ai probleme cu caldura din cauza dreadurilor? Dar greutatea lor, te impiedica sa faci ceva?
Ariel
05/09/2015 at 19:59Căldură … nu. Dar sunt genul de om căruia îi este cald foarte ușor. Iubesc conceptul de “aer condiționat”.
Dacă mi-este cald din cauza dreadurile atunci le prind într-un coc și “se aerisește” spatele. :)
Greutatea lor nu o simt… Dar dacă le ud, atunci da… sunt FOARTE grele. Atât de grele încât mi-este greu să-mi țin capul. Dar dacă le “storc” se rezolvă.
Și nu … nu cred că există ceva ce nu pot face din cauza lor. La karting știu că mi le-am băgat “pe sub” îmbrăcăminte ca să nu intre la roți.
Dobre Petronel
05/09/2015 at 22:22Ariel, am și eu o curiozitate legată de dreaduri. Am mai citit pe net dar vreau să mă asigur. E adevărat că trebuie să te speli mai rar pe cap dacă ai dreaduri? Gen o dată la 1-2 sau chiar 3 luni? Așa citisem pe undeva.
Ariel
05/09/2015 at 22:26Nu cred că “trebuie”. Eu mă spăl rar pe cap acum (1-2-3 luni, în funcție de anotimp și chef și nevoi) pentru că e foarte lung și se usucă greu. Dar e o alegere… :)
Când erau mici mă spălam săptămânal. Am rărit-o periodic. Părul nu mai produce la fel de mult sebum, din câte știu eu (din auzite) și din câte îmi dau seama. Ai fi uimit să-l miroși și să vezi că nu pute. :)
Dacă nu-ți crește barba... - Ariel Constantinof Blog
14/09/2015 at 16:42[…] Aproape zilnic sunt întrebat dacă-i părul meu. Și este… al meu. Tot. Din 2008. Am scris aici despre dreadurile mele. […]
Iulia Maria
09/09/2017 at 19:23ariel, am si eu o intrebare. daca am parul pana la umeri, aproximativ 20-25 cm, si mi fac dreaduri, ce lungime vor avea?
Ariel
26/09/2017 at 13:311/3