Interesant

După o lună fără cash și plăți doar cu cardul

După o lună fără cash și plăți doar cu cardul

Acum o lună, pe 25 iunie, începeam provocarea MasterCard de a plăti doar cu cardul.

De la bun început am fost prevenit că n-o să fie ușor. Mulți mi-au scris treburi de genul: “Să te văd cum plătești cu cardul la piață.” sau “Cum o să plătești întreținerea?” … și au avut dreptate.

Până nu de mult trăiam cu mentalitatea cu plățile cu cardul nu trebuie să fie “prea mici”. De multe ori știu că fusesem certat de diverși buticari că “e prea mică suma ca să vă las să plătiți cu cardul”. Așa că în adâncul capului meu “plata cu cardul” se făcea doar când sumele erau mari.

Dar vremurile se schimbă.

După o lună fără cash și plăți doar cu cardul pot să spun, în primul rând, că nu mai am momente de genul: “Unde mi-au dispărut banii din portofel?!”

Știi acel moment când dimineața ai văzut că ai o hârtie de 100 de lei în protofel iar seara vezi că mai ai doar 25 de lei și nu știi ce ai făcut cu banii? Și nu ți-e frică de faptul că ți-ar fi furat cineva banii, ci pur și simplu nu știi concret pe ce s-au dus toți banii. Cinci lei acolo, zece acolo, cinșpe acolo, pac-pac, 3 lei bacșiș la taxi …

În ultima lună am avut cash la mine mereu. Recunosc, creierul nu mă lăsa să ies din casă fără câțiva câteva zeci de lei cash după mine… “în caz că”. Dar ca idee, am folosit cardul ori de câte ori s-a putut. Și s-a putut în 90% din cazuri.

Taxiul nu l-am mai luat, căci oricum de ceva timp folosesc doar UBER și mi-e bine.

La cumpărături am plătit contactless entuziasmat de fiecare dată. La Mega Image-ul la care mă duc cel mai des deja-s vedetă… Am mai povestit aici.

La Carrefour-ul unde fac cumpărăturile “lunare”, să zicem, la fel – doar contactless și doar cu cardul. Și ce-mi place acolo este că doamnele, casierițele, chiar te întreabă dacă nu cumva ai card “contactless”.

La Calif, căci am unul destul de aproape de casă, nu pot să plătesc contactless și, sincer, uneori îmi venea să le dau cash căci mi se părea mai rapid decât o plată clasică cu cardul. Dar, în fine, le-am dat mereu cardul. L-au luat, l-au băgat în POS, am stat oleacă, bagă PIN-ul, stai să facă “bip”, poftim, poftă bună, la revedere…

Califule, ia-ți, nene, POS-uri contactless, să mai scăpăm și noi de cozi! E adevărat, mâncarea-i bună, dar 24/7 e coadă aci la Iancului! :)

Întreținerea. Eiii… Nu am cum să mă înțeleg cu administratorul. Cash. Atâta știe.

Chiria… la fel. Proprietarul vrea să ne viziteze lunar. Cred că-i place de noi. Nu vrea să-i fac transfer bancar.

Prietenii? Luna asta foarte mulți prieteni mi-au rămas datori pentru că eu plăteam nota cu cardul și ei refuzau să-mi dea banii cash pe motiv că “Băi, Ariel, n-ai POS … nu avem cum să-ți dăm banii. Te spunem celor de la MasterCard dacă îți dăm cash… Ori te ții de provocare ori ce naiba?”

Bacșiș-ul… ei bine… Ori de câte ori am plătit cu cardul la restaurante/cafenele în luna asta – și nu doar în București – nu mi s-a oferit o metodă de a da bacșiș altfel decât cash. Așa că, ce să vezi, n-am dat.

În ultima lună am mai făcut ceva interesant. Mi-am pus o husă la telefonul mobil în care încape perfect cardul bancar. Care de obicei stătea în portofel, care era în ghiozdan… și ajungeam greu la el, acolo unde era și cash-ul.

Ei bine, telefonul mobil este foarte accesibil, în buzunarul din pantaloni. Și tot acolo țin și cardul. Unde plătesc contactless plătesc punând telefonul mobil peste POS. Unii se uită la mine ciudat. Mie mi se pare genial.

O plată contactless durează cu 33% mai puțin față de o plată “standard” cu cardul.

Totodată o plată contactless durează cu 52% mai puțin decât o plată cu bani gheață, în medie. Mai ales dacă cumpărătura este de sub 100 de lei și nu se cere introducerea PIN-ului.

În luna asta am folosit foarte puțini bani cash. Și mi-a plăcut că, făcând majoritatea plăților cu cardul, pot afla super-ușor pe ce dau banii.

Ce urmează?

Eu o să încep să spun tuturor casierițelor că vreau să plătesc contactless. O să le bat la cap până când și ele, la rândul lor, își vor bate șefii la cap. Pentru că-i mult mai rapid și mai ușor.

O să mă supăr când voi vedea o casieriță care-mi ia cardul din mână ca să facă ea plata contactless. Am pățit asta o dată. I-am zis că normal era să-mi zică ea mie să pun cardul peste POS, nu să mi-l pună ea cu mâna ei.

O să caut urgent metode de a face plăți cu cardul atunci când cineva folosește Tribul.

Și … cel mai probabil… o să am timp să spăl vasele.

Acum o lună am început o provocare – aceea de a plăti peste tot cu cardul (preferabil #contactless). Concluzia, pe scurt, este în acest video. Concluzia pe lung o să fie pe blog foarte-foarte curând. :) #doarcucardul

Posted by Ariel Constantinof on Tuesday, July 28, 2015


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

8 comentarii

  • Reply
    Vlad Ilaş
    30/07/2015 at 01:05

    Eu sunt dezamăgit. Provocarea era o lună fără cash, adică să n-ai deloc bani la tine.
    Așa era interesant, să treci și prin niște peripeții. Altfel, și eu plătesc mai mereu cu cardul și țin doar câteva zeci de lei la mine, în caz de ceva.

    • Reply
      Ariel
      31/07/2015 at 02:08

      Îmi pare rău că te-am dezamăgit, dar chiar trebuia să achit întreținerea și chiria. Eu obișnuiasm să achit în 90% dintre cazuri cash. A fost un “shift” puternic să achit, brusc, în 90% dintre cazuri cu cardul.

      • Reply
        Vlad Ilaş
        06/08/2015 at 23:09

        Eu nu mă refeream la chirie și întreținere, ci la partea asta:
        „În ultima lună am avut cash la mine mereu. Recunosc, creierul nu mă lăsa să ies din casă fără câțiva câteva zeci de lei cash după mine… “în caz că”. Dar ca idee, am folosit cardul ori de câte ori s-a putut. Și s-a putut în 90% din cazuri.”

        Adică ar fi fost interesant să n-ai deloc cash la tine, ca să vezi cum se schimbă viața. Că așa, chiar dacă 90% dintre plăți le faci cu cardul, tot ai scăparea că de ceva poți folosi cash :)

  • Reply
    Grammar Nazi
    31/07/2015 at 00:13

    Câteva zeci de lei, nu câțiva

    • Reply
      Ariel
      31/07/2015 at 02:07

      Văd că-i așa, discutabil. :) Dar merci.

      În unele cazuri, acordul de gen este impus nu de substantiv, ci de genul numeralului simplu din componenţa numeralului compus, cf. „cele 18 miliarde de lei” („Adevărul”, 2002), alături de „cei 20 miliarde de lei” („Adevărul”, 2002).

  • Reply
    Yanna
    31/07/2015 at 22:08

    Să știi că și eu aveam stresul că nu pot plăti cu cardul dacă suma e prea mică, dar mi-am făcut curaj și am observat ca nu mi mai comenteaza tipele de la casă, se uită ciudat ce-i drept, dar tot e mai ok față de acum cațiva ani. Sună bine treaba cu contactless, pare comod, sunt tentată sa încerc :)

  • Reply
    Când nu scrii degeaba pe blog... - Ariel Constantinof Blog
    24/08/2015 at 11:22

    […] terminam o provocarea prin care plăteam, peste tot, cu cardul – preferabil contactless. Am detaliat aici cum a fost […]

  • Reply
    Cum să pregătești o cină romantică - Ariel Constantinof Blog
    08/12/2015 at 22:24

    […] oricum amândoi suntem fani plății contactless cu MasterCard (am tot scris despre asta aici și […]

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează