Voi vă dați seama că avem super-puteri?!

Prietena mea încă “învață”. Adică încă merge într-un loc anume ca să învețe ceva ce susține că-și dorește să învețe. Eu după BAC am renunțat complet la o metodă “clasică” de învățare. Am considerat că pot învăța singur dacă vreau să învăț ceva…

Ei bine, uneori draga de Corina este impresionată de ce învață la master și-mi zice și mie. Culmea, uneori mă impresionează și pe mine.

Așa se face că, recent, Corina mi-a aruncat o întrebare: Care ar fi cele cinci lucrurile pe care le-aș lua cu mine dacă aș pleca să-mi încep o viață nouă în altă parte. Inițial am zis că-mi iau telefonul mobil, laptopul, DigiPass-ul … dar apoi am hotărât că dacă-i o viață nouă, mai bine nu iau nimic.

Așa am ajuns să discutăm despre faptul că pentru preistoricul Ariel piatra ar fi fost “obiectul” de care era dependent. Cu piatra vâna, cu piatra se apăra, cu piatra măcina… Piatra-l făcea mai puternic.

Azi, dacă facem o paralelă, cu telefonul mobil auzi la distanță, vezi la distanță, ai acces la cea mai mare bază de date de informații … și tot așa. Dacă ești un om super-modern, e foarte posibil ca și plățile să le faci cu ajutorul telefonului mobil – pentru că ai hotărât că nu vrei să mai cari cu tine un portofel cu bani cash sau carduri.

Am ajuns la o comoditate și la un nivel de super-puteri ce acum 15 ani mie mi se părea imposibil. Și da, acum 15 ani aveam 8 ani … și la 8 ani un copil poate, încă, să aibă o imaginație bogată. Cu toată imaginația mea bogată și tot optimismul nu m-aș fi gândit la asta.

Scriu aceste rânduri semi-filosofice fiindcă ieri am comandat un taxi printr-o aplicație. Șoferul mi-a zis că vine în 5 minute. Iar cât am stat să-l aștept am comandat o pizza printr-o altă aplicație.

Ce-i interesant este că aplicațiile nu erau de la firme anume – nu era o anumită firmă de taxi-uri sau o anumită firmă de pizza. Erau aplicații cu grămezi de taxiuri și sute (cică 140+) de restaurante din București.

Dacă de taxiuri am mai scris, de mâncare o să scriu acum.

Aplicația se numește foodpanda (eu folosesc aplicația de iOS) și îi un soi de “agregator” de restaurante care livrează în orașul tău, în zona ta. Aplicația e nouă în România, dar are vechime peste graniță.

E fain că poți filtra restaurantele nu numai după tipul de mâncare (asiatic, pizza, vegetarian etc.), dar și după timpul de livrare sau comandă minimă. Poți comanda de la un restaurant din zonă ca să vină mai repede mâncarea. După ce faci comanda, ești sunat direct de cineva de la restaurant care confirmă comanda telefonic.

În rest, ca la taxiuri: dacă-ți place dai cinci steluțe, dacă nu-ți place dai mai puține steluțe.

Există și o pagină doar cu oferte. (care văd că se updatează des – azi au o ofertă de BlackFriday cu -15 lei)

Nu-i mare “brânză” (te-ai prins? vorbim de mâncare și eu am zis că “nu-i mare brânză” – haha!) … e o aplicație care trebuia să apară. Dar acum 5-10 ani ar fi fost ceva ce, repet, nu prea puteam să-mi imaginez. Întrebarea este dacă o să devenim dependenți de ea, așa cum pare că am devenit dependenți de aplicațiile de taxi-uri. :)

Spor la comandat mâncare, oameni cu super-puteri!

---

Dacă vrei să testezi aplicația și să le dai un feedback sincer celor de la foodpanda, urmează să dau cadou 3 vouchere a câte 30 de lei bucata pe profilul meu de Facebook, mai exact aici. :)

---