Antreprenoriat

De ce să nu pleci din Romania?

De ce să nu pleci din Romania?

Aseară am cunoscut vreo 30 de liceeni din România, adunați toți în București pentru câteva zile pentru a-și pitch-ui app-urile către Microsoft România. În fine, este un program de mentorat tare fain adresat liceenilor din România.

Eu am ajuns între liceeni ca să încerc încep să-i inspir puțin cu povestea mea – chiar dacă eu nu-s programator.

Le-am povestit foarte pe scurt despre cum mi-am câștigat primii bani făcând un site (pe vremea când colegii mei se jucau Counter-Strike în sălile de calculatoare), despre cum am aflat ce-i un blog și mi-am făcut acest blog ca apoi, după doar câteva luni, să fiu exmatriculat… Le-am povestit apoi despre pasiunea mea pentru pedalat și cum am ajuns să fac marșuri de biciclete și apoi să creez un mic business social: Tribul.

Dacă celorlalți invitați le puneau întrebări despre facultatea pe care ar trebui s-o urmeze și cum să se angajeze la companii mari (Facebook, Google etc.), pe mine erau nevoiți să mă întrebe lucruri despre antreprenoriat – căci la facultate n-am fost niciodată.

Și așa, din întrebare în întrebare, am ajuns să vorbim despre:

1. Cât de greu este să-ți faci un mic business în ziua de azi… și le-am zis că nu este. Căci dacă am reușit eu, sigur pot și ei.

2. Cât de ciudat este să fii antreprenor și să nu ai un venit constant … astfel să trăiești cu mici emoții că te poți trezi într-o zi că nu prea ai bani.

3. Cât de mult contează să știi să te prezinți oamenilor, să te bagi în seamă, să vorbești despre ceea ce faci tu… altfel zis: să te vinzi. Și le-am zis că trebuie să ai coaie. Au început să râdă ca niște pudici, de parcă eu nu știu că ei toată ziua își zic între ei “coaie”.

4. Despre faptul că trebuie să înveți să vorbești în public – ca să poți să-ți prezinți pe viitor afacerea în fața unui public. Și le-am zis că eu am învățat să vorbesc în public pentru că mi-am dorit… Și singura și cea mai sănătoasă metodă este să te pui în fața faptului împlinit: adică să te urci pe o scenă și să înveți din mers să faci o treabă bună (dar despre asta în alt articol).

5. Despre faptul că eu cred mult de tot în “Be so good they can’t ignore you.”. Și că dacă faci o treabă bună, o să-ți meargă pe termen lung.

6. Despre faptul că cel mai bun moment pentru a planta un copac a fost acum 20 de ani, iar al doilea cel mai bun moment este ACUM – deci dacă au o idee, să nu stea s-o mestece prea mult, ci să încerce să o pună în practică cât mai repede. Le-am povestit cum eu am pus pe picioare Tribul într-o noapte albă … căci nu puteam să dorm de entuziasm.

Le-am zis să nu aștepte momentul perfect “ca să facă ceva”… căci moment mai perfect decât acum nu prea există. Și lucrurile le înveți mereu din mers.

7. Și în cele din urmă m-au întrebat de ce n-am plecat din România. Tinerii din ziua de azi vor să plece din România la facultăți de afară, vor joburi în afară, vor să-și ducă toată viața peste granițe. Și nu-i condamn… acum 5-6 ani era la fel.

Dar credeam că între timp tinerii au început să vadă potențial și-n România.

Se pare că nu.

De ce să nu pleci din Romania? (mai ales dacă ești antreprenor)

Pentru că România este în urmă… Și dacă ești puțin mai isteț, poți să arunci un ochi în viitor (țări mai de la Vest), poți să furi meserie de la ei și poți să implementezi local lucruri ce încă nu s-au făcut.

Da, veșnic va fi mai ușor, ca antreprenor, să faci ceva în România… Decât să pleci ca român într-o țară străină și să faci acolo o afacere.

Aici ai insight-uri de care în alte țări faci foarte greu rost.

Și nu, nu este “greșit” să “copiezi” un sistem funcțional de peste graniță și să-l dezvolți local.

Eu cu Tribul fac curierat pe bicicletă … și curierat pe bicicletă se face probabil încă de când s-a inventat pentru prima dată bicicleta. Diferența este că “fur meseria” celor mai deștepți și o dezvolt la mine în grădină … în România. Unde, precum ziceam, am niște insight-uri și sunt mai descurcăreț.

Ah, da, le-am mai zis liceenilor să se uite în jur, să admire oameni, să privească la cei pe care-i admiră îndeaproape și să învete de la ei doar privind. Ăsta-i furtul de meserie. Și merită.

Totodată: eu cred că e foarte fain să rămâi cât mai aproape de familie. Ăsta-i unul dintre motivele principale pentru care am mai ales să nu plec peste graniță.

Și chiar dacă, ipotetic vorbind, aș face bani mai mulți și mai repede și poate “mai ușor” în anumite situații peste graniță – eu cred că sunt mai fericit alături de familie și prieteni, aici, local. Banii nu mă fac prea fericit. Am dezvoltat acest subiect aici.

Faptul că “acolo”, oriunde ar fi “acolo”, este mai ușor… este o iluzie. Mereu este mai “ușor” mai aproape de casă.

Dar, hei, să nu fiu înțeles greșit: ăsta nu-i un manifest pentru care cred că n-ar trebui să plece nimeni din țară. Fiecare poate alege – asta-i frumusețea secolului în care trăim. Dacă vrei să faci ceva peste mări și țări… foarte bine, fă-o! Tot ce zic este că n-ar trebui să ai impresia că “acolo” este mai ușor și aici este mai greu. :)

Deci de ce să nu pleci din Romania?


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

7 comentarii

  • Reply
    joie negru
    11/09/2015 at 09:31

    Mare dreptate cu faza Romaniei cea ramasa in urma. De asta ma entuziasmez si eu cand ma gandesc la posibilitati. Pe de alta parte, trebuie sa alegi bine si cu mare pricepere ce doresti sa implementezi aici, caci multe idei frumoase aduna doar panze de paianjan intr-o populatie consumatoare aflata si ea in urma.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 4 Thumb down 1

  • Reply
    Ariel
    15/09/2015 at 17:22

    Si pe mine ma cheama Ariel :)

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 2 Thumb down 1

    • Reply
      Ariel
      15/09/2015 at 17:46

      Yay! :D

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 1

  • Reply
    Rătăcind prin Barcelona - Ariel Constantinof Blog
    19/10/2015 at 21:08

    […] M-am îndrăgostit de oraș cum nu m-am îndrăgostit niciodată de un alt spațiu sau loc. Și-mi tot spun că m-aș muta aici pentru o perioadă. M-aș muta așa, câteva luni, să scriu o carte. În rest… se știe că eu-s genul de om care nu prea pleacă departe de cuib. […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    George, un român mutat în Barcelona - Ariel Constantinof Blog
    22/10/2015 at 17:43

    […] Am primit muuuulte comentarii în care eram întrebat de ce caut NEAPĂRAT un român și de ce nu folosesc și eu, ca tot omul, Couchsurfing. Am explicat faptul că vreau să văd și să înțeleg de ce locuiește un român în Barcelona… Eu fiind genul de om care mereu a “militat” pentru a rămâne în România. […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    WhiteLion
    26/12/2015 at 11:52

    Comentariu ascuns pentru că-i displăcut. Apasă aici pentru a-l vedea.

    Comentariu displăcut. Thumb up 0 Thumb down 3

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează