Peste mări și țări

Am fost jefuit în Barcelona

Am fost jefuit în Barcelona

Am fost jefuit în Barcelona pe o stradă ca cea din această imagine.

În ultimele 10 zile am fost prin Barcelona într-un fel de mini-vacanță. Am scris aici despre cum mi se pare orașul după doar câteva zile de explorare.

În a 7-a zi, la 24 de ore după ce am spus că în Barcelona toată lumea “este relaxată” și că există soldați pe stradă care nu știu engleză, am fost jefuit.

Așa că o să povestesc aici, pe scurt, despre cum a fost să fiu jefuit pentru prima dată în viața mea.

Urma să mă văd cu trei prieteni români. Era ora 13:00, plecasem de la airbnb-ul (apropos, uite 20$ reducere dacă vrei să pleci cu airbnb-ul pe undeva) meu și aveam de mers, cu Google Maps în față, vreo 7 minute. Deja știam zona destul de bine, căci mă tot plimbasem prin centrul Barcelonei și airbnb-ul meu era destul de central, chiar lângă o gură de metrou.

Prietenii mi-au dat un “share location” prin Facebook și le-am spus că pornesc spre ei. Mi-au dat și o poză cu ușa de intrare în bloc, ca să o pot recunoaște.

Am dat “Save” la location în Google Maps-ul meu și m-am ales cu o steluță galbenă pe hartă. O steluță este airbnb-ul meu, cealaltă steluță este “Share location”-ul unde mi-aș fi găsit prietenii:

Am fost jefuit în Barcelona

Am mers printre sute de turiști cu capul în Google Maps, ca să nu mă rătăcesc și ca să ajung cât mai repede. Am mers ce am mers și mi-am dat seama că location-ul dat de prieteni nu era tocmai exact. Așa că le-am scris că nu mă prind care-i strada corectă.

Am intrat pe o străduță, am căutat să văd cum se numește, am cerut prin Facebook prietenilor numele exact al străzii și numărul blocului … și vreo 5 minute m-am tot plimbat în jurul steluței salvate pe Google Maps, căutând scara blocului.

La un moment dat le-am zis că nu îi dau de cap, nu găsesc strada, și am rugat pe cineva să coboare să mă ia.

Comunicam printr-un chat făcut pe Facebook la care “participau” și alți prieteni care nu erau să se vadă cu noi, dar râdeau de noi că ne ia o veșnicie să ne întâlnim.

Am fost jefuit în Barcelona

La un moment dat nu le-am mai răspuns. Nu le-am mai putut răspunde, de fapt.

Un tip înalt, negru, a venit și mi-a smuls telefonul din mână – pur și simplu.

Eu eram pe o margine de stradă, mă chinuiam să înțeleg unde naiba trebuie să ajung.

Tipul mai era cu o tipă care nu era de culoare, dar părea super-beată sau super-drogată.

Apoi m-a luat direct pe engleză: “Dacă vrei telefonul înapoi, dă-mi toți banii pe care-i ai la tine. Nu încerca să fugi.”

N-am apucat nici măcar să mă cac pe mine, că totul s-a întâmplat super-super-repede. M-am uitat la el. M-am uitat la ea. Nu credeam că-i adevărat. Era ora 13 sau 13:30 … era soare afară, eram pe o stradă din centrul Barcelonei … În fine, era o stradă mică… dar totuși.

M-am uitat în jur și nu era niciun trecător. Eram la vreo 10-15 metri de o intersecție cu un bulevard mai mare. M-am gândit că pot să fug spre bulevardul acela și, na, ce putea să-mi facă?

Dar, pe de altă parte … TELEFONUL MEU! iPhone 5S (obținut cu greu)… și nu asta era neapărat relevant, cât faptul că aveam să rămân fără telefon încă vreo 4 zile prin Barcelona.

N-am găsit nicio soluție în acele 2-3 secunde în care timpul a stat în loc. Știam că pentru mine era foarte important să nu-mi pierd telefonul. Nu știam exact câți bani aveam la mine … dar știam că oricât aveam, telefonul era mai valoros.

Mi-am scos încet portofelul din ghiozdan, ținând de el bine-bine, să nu mi-l smulgă și pe ăsta. Cu un ochi stăteam pe el și pe telefonul meu. Femeia beată tot vorbea singură.

Dar el fie era foarte deștept, fie avea multă experiență… Căci din portofel mi-a luat într-o secundă buletinul. Îmi amintesc că am râs atunci când am realizat că mi-a luat și buletinul. Mă simțeam ca într-un film de comedie foarte-foarte prost la care îți vine să țipi: “Băăă, dar Ariel ăsta-i așa prost? Eu i-aș fi dat un pumn negrului și aș fi fugit!”

Cu câteva zile înainte cineva îmi zisese să nu iau la mine mulți bani cash și nici acte – e bine să le las în cameră. Știu că i-am răspuns că eu nu-s paranoic.

Tipul era foarte agresiv: mă înjura, mă amenința, îmi zicea să nu încerc să fug, îmi zicea că mă înjunghie, la un moment dat a început să numere invers – dar nu mai știu exact de ce.

Era un tip înalt, avea spre doi metri. Eu am 1.75 maxim. Niciodată nu m-a ajutat statura.

Cu buletinul meu și cu telefonul meu în mână, negrul apoi m-a întrebat câți bani am.

Culmea: aveam mulți. Mai mulți decât credeam sau mă așteptam să am.

Aveam 115 euro formați dintr-o hârtie de 100, una de 10 și una de 5. Și lângă ei mai aveam vreo 130-140 de lei. O hârtie de 100 de lei, câteva de 10 și câteva de 1 leu.

Am scos cei 115 euro și i-am zis în engleză: “Ok, I will give you my money, but give me my phone and ID back.”

El mi-a zis să-i dau și ceilalți bani. I-am zis că-s bani românești cu care n-are ce să facă. A țipat să-i dau TOȚI BANII.

Am scos atunci și leii.

Pe stradă, fix atunci, fix pe lângă noi, trecea un domn în vârstă. Ducea o roabă. M-am gândit să zic “Help” în engleză … dar erau șanse să rămân fără buletin și telefon.

Nu știu exact în ce ordine s-au întâmplat lucrurile după aceea, dar mi-am băgat telefonul în buzunar, buletinul l-am aruncat în ghiozdan lângă portofel și el a plecat, la pas grăbit, cu tipa.

El a plecat cu 100 de euro (15 euro, nu știu cum, au rămas la mine) și 130-140 de lei.

Am întors capul spre bulevardul care era la 10-15 metri de mine și l-am văzut pe Denis (în chat-ul de mai sus “Dan Cristian Șolot”). Am întors capul spre negru și spre tipă și plecau în direcția opusă.

“DENIIIIIS!!! VINOOOO, M-AU JEFUIT UNII!”

Denis s-a uitat la mine, mi-a făcut cu mâna și a zâmbit scurt. Nu s-a mișcat din loc.

“Vino, băăă, m-au jefuit unii, serios, vinooo!” și am început să fug spre negru. Care văzând că fug spre el, a început să fugă și el. Și gagica beată.

Am făcut zig-zag vreo 2-3 străzit. Era ca un labirint. Pe negru nu l-am mai văzut, dar pe tipă am mai zărit-o atunci când am făcut stânga-dreapta câteva străzi.

Denis era complet derutat. I-am explicat scurt. Credea că glumesc inițial.

Și uite așa am fost jefuit în Barcelona. Cu 100 de euro și 130-140 de lei mi-am “răscumpărat” buletinul și telefonul. În mijlocul zilei, în mijlocul orașului…

Lecții învățate:

1. Nu sta PREA mult cu telefonul în mână. Și dacă stai, ține-l bine de tot.

2. Nu lua PREA mulți bani la tine.

3. Lasă actele importante la cazare.

4. Nu e bine să ai 1.75. Du-te joacă baschet și mai câștigă niște centimetri.

5. Nu e bine să stai singur-singurel pe străzi mici. Stai pe străzi mai mari.

6. Chestii d-astea se întâmplă peste tot …

George, un tip mutat în Barcelona de o lună, mi-a recomandat să merg la poliție. Dar am refuzat. Am considerat că este greu să recuperezi niște bani de la un hoț. Dacă era să-mi fure mobilul, da, sigur, mergeam la poliție. Și făceam orice ca să-l recuperez. Dar 100 de euro … cum îi recuperezi? Iar cei 130 de lei nu meritau efortul.

În zilele rămase am încercat să trec peste starea nașpa pe care mi-a dat-o întâmplarea asta. Recent citeam că în loc să dai bani pe “obiecte”, mai bine dai bani pe experiențe. Putem spune că am dat 100 de euro și 130 de lei pe o experiență unică și interesantă…

Barcelona este un oraș fain din foarte multe puncte de vedere. Dar au și ei hoții lor… e firesc, nu? Aveți grijă atunci când rătăciți prin alte țări sau alte orașe să nu faceți greșelile mele. :)

Cu 2 zile înainte de a pleca în Barcelona, Victor îmi spusese să am mare grijă să nu mi se fure lucruri – căci el a fost martorul unei genți smulse. Am avut grijă. Dar degeaba. Că tot mi-a fost smuls telefonul.

PS: Eu-s cel mai puțin rasist om pe care-l știu … dar în următoarele zile am fost super-atent la toți oamenii de culoare cu care mă intersectam pe străzile orașului.

Se pare ca și Cosmin Tudoran a fost jefuit recent. :( – aici relatarea


Dă mai departe dacă ți-a plăcut și abonează-te prin e-mail dacă vrei să fii la curent cu tot ce scriu pe viitor:

S-ar putea să te intereseze

42 comentarii

  • Reply
    Dobre Petronel
    19/10/2015 at 14:41

    Vezi, daca esti contra agresivitatii? De erai si tu mai maricel te aparai! :))))) Macar a fost o experienta interesanta, daca privim partea buna a lucrurilor, si nu ti-ai pierdut telefonul si buletinul, care erau categoric mult mai importante decat 100 euro si 130 lei.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Reply
      Ariel
      19/10/2015 at 14:43

      Și fix în ziua aia aveam la mine și laptopul.

      N-aveam ce să-i fac, serios acum. Fizic … n-aveam ce să-i fac.

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 2 Thumb down 0

      • Reply
        Dobre Petronel
        19/10/2015 at 14:55

        Stiu ca in situatia asta fizic n-aveai nicio sansa, sau poate doar daca-i dadeai in OO, ii smulgeai telefonul si fugeai. Dar asta doar teoretic, caci practic nu stiu cati ar avea curajul sa faca asa ceva. =))
        Dar zic ca in cazul in care geneticul tau te-ar fi ajutat si ai fi fost mai maricel (si eventual practicant al unui sport) ori nu s-ar fi luat negrul de tine, ori te-ai fi putut apara.
        Eu daca as fi jefuit (peste ani zic) de cineva, el n-ar avea ceva arme la el sau cutite si conditia fizica m-ar ajuta, nu as vrea sa pierd 100 euro. :)) Actiunea e mama experientei.:))

        Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 2

    • Reply
      Ciprian Lospa
      24/10/2015 at 16:59

      @Petronel, una e sa zici asa, alta e in realitate. Daca i-ar fi dat un sut la oo si nu l-ar fi dat bine, risca sa isi ia o bataie sora cu moartea si sa ii dispara si telefonul, laptopul, banii si tot ce mai avea la el.

      Eu as recomanda un pistol care sa semene cu unul real. Fie ala se caca pe el de frica, iti cere scuze si iti inapoieaza bunurile, fie ai incercat.

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Lacramioara
    19/10/2015 at 14:55

    In Barcelona, mergeam cu metroul, povesteam cu mama, langa noi doua tipe povesteau si ele, imbracate bine, nici prin cap nu mi-ar fi trecut ca ar putea fi hoate. La un moment dat am simtit cum se misca geanta, desi culmea eram cu mana pe aceasta, m-au trecut transpiratiile, am incercat sa nu reactionez (riscam sa fie agresive) si mi-am tras geanta spre piept indepartandu-ma incet de ele. De atunci, oriunde calatoresc, sunt atenta si la cei bine imbracati :)

    Comentariu fain. Thumb up 5 Thumb down 0

  • Reply
    joie negru
    19/10/2015 at 17:51

    Sa stii ca functioneaza aia cu jucatul de Baschet. Confirm. Cat despre telefon in mana si nasul in el si capul in asfalt… Pai…ce crezi ca se poate intampla? E si pozitia aia usor de exploatat cand citim pe telefon in public. Eu de obicei tin mai strans telefonul in mana, cu degetul aratator pe partea de sus, pentru a bloca tentative de “pescuit”.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 1

    • Reply
      Ariel
      19/10/2015 at 18:17

      Scuze, dar stau prost la paranoia sau asteptari negative. Nu ma astept sa fiu jefuit… :)

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    daniel
    19/10/2015 at 18:05

    Ai câștigat o experiență în plus de relatat pe blog, dacă e să privim înspre lucrurile bune :D

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

  • Reply
    Răzvan Goldstein
    19/10/2015 at 18:12

    Știi, există vorba aia: momentul face hoțul. Apoi din păcate, zonele pline de imigranți sunt și pline de diverși infractori. Am fost și în Barcelona și în Madrid, ambele pline de tot felul de dubioși.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 2 Thumb down 0

  • Reply
    Alex Filip
    19/10/2015 at 18:13

    ”Barcelona este un oraș fain din foarte multe puncte de vedere. Dar au și ei hoții lor… e firesc, nu?”

    Barcelona cred că e orașul cu cei mai mulți hoți pe metru pătrat. Am avut ocazia să călătoresc mult, am fost prin cele mai dubioase orașe din Europa și nu doar și nicăieri nu am fost jefuit.

    Ghici ce? În Barcelona mi s-a întâmplat nu o dată, ci de două ori. Prima dată anul trecut când 4 tipi mi-au vizat ceasul, iar a doua anul ăsta când un tip a încercat să-mi ia telefonul. Bine, slavă cerului că au fost doar tentative că m-am ținut tare.

    Exact cum ai zis, Barcelona e mișto! But no thanks. Mi-e mai bine unde sunt.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 3 Thumb down 0

    • Reply
      ion din balon
      19/10/2015 at 20:12

      Se intampla asa pentru ca legea socialista spaniola este extrem de blanda cu furturile, de parca furtul ar fi exclusiv apanajul saraciei generata de capitalism. Adica aproape ca nu se pedepsesc :)) Cand nu risti nimic practic, de ce te-ai ocupa cu munca?

      Comentariu fain. Thumb up 4 Thumb down 0

  • Reply
    Bogdan Chiţu
    19/10/2015 at 18:14

    Nu stiu frate,dar cu toata panica asta care ti se induce cand ajungi in bucuresti mie mi se pare un oras linistit. Prin alte parti vad ca sunt destul de dese mizeriile astea.
    Poate nu am eu fata de om cu bani la el, dar uite asa,intr-un oras “voilent”,intr-o tara “de hoti” si tot nu am patit nimic pana acum.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

    • Reply
      Simona Rau
      19/10/2015 at 18:15

      Poate cea mai mare revelatie atunci cand ai sansa sa calatoresti sau emigrezi e ca Romania si romanii nu sunt nici pe departe cei mai plini de pacate . Povestea aia inteleapta de la strabunii nostri cu paiul si barna se potriveste de minune !!!

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 2 Thumb down 0

    • Reply
      alexnicolae
      24/04/2017 at 14:10

      In Romania am trecut aproape in fiecare an printr-o experienta de genul asta: furt din masina, masina lovita in parcare, furt vizionat in direct-tentativa, scandal, poseta luata din mana unei rude (nu eram de fata), rucsac desfacut – m-am prins ca ceva se intampla. Cam in fiecare an, in ultimii 10. Cel putin o data pe an. Cam asa.

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Dumitru Axentii
    19/10/2015 at 18:16

    eu aș fi făcut altfel. când cauți o stradă, te strădui să memorei 2-3 străzi și combinația de stânga-dreapta sau înainte; adică să te folosești mai puțin de telefon. nu prea dai de înțeles că nu ești un localnic. oricum, îmi pare rău că ți s-a întâmplat asta) e o lecție de viață bună

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 2

  • Reply
    Tina Olaru
    19/10/2015 at 18:19

    Trebuia sa mergi la politie nu in speranta ca iti vei recupera cei 100 euro. Ci pentru ca politia trebuie sa stie de hotii care umbla pe strazi ca sa incerce cumva sa previna asta. Poate aveau camere video pe strada unde ai fost jefuit si l-ar fi putut identifica. De ce crezi ca nu ti-a luat telefonul? Pentru ca stia ca sansele sunt minime sa te duci la politie numai pentru bani. Cred ca ai luat decizia gresita aici…

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 3 Thumb down 0

    • Reply
      ion din balon
      19/10/2015 at 20:13

      Furtul de genul asta este aproape nepedepsit in Spania!

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 3 Thumb down 0

  • Reply
    Lucia Ritzi
    19/10/2015 at 18:20

    e a doua oara cand aud de jaf in Barcelona in decurs de 3 saptamani (pe facebook). Chiar e naspa. Bine ca nu ti s-a intamplat ceva mai rau (putea sa te bata…). Uf, si e asa de frumos orasul ala ca nu-ti vine sa crezi cand se intampla lucruri din astea …

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 2 Thumb down 0

  • Reply
    Răzvan Goldstein
    19/10/2015 at 18:23

    M-am plimbat și eu prin Europa: Madrid, Barcelona, Bruxelles, Stockholm…și București. Toate la ora târzie noaptea. Culmea, cel mai sigur m-am simțit în București. Poate din cauza hoților care sunt plecați la lucru în străinătate. Oricum văd și o diferență între hoți și hoți: unii se mulțumesc să te fure „pașnic” fără să îți dai seama, alții te iau pe față de parcă ești o bancă mobilă.

    PS. Fosta mea prietenă a fost jefuită în Belgia exact în același mod: un negru masiv care a amenințat-o cu un cuțit. Culmea este că lucra ca paznic la un club de noapte. Prada lui: un Iphone 3G care valora maxim 100 euro.

    Comentariu fain. Thumb up 4 Thumb down 0

  • Reply
    Domnul George
    19/10/2015 at 18:23

    Şi acum urmează un val de ` Era mai bine să faci aşa `, de care nu prea ai nevoie. Tot răul spre bine, bine că suma n a fost mai mare, şi bine că a fost violent doar verbal, părerea mea. Sunt situaţii şi situaţii, puteai să nu fii ferit nici dacă nu l aveai în mână. Poate că şi ăla cât era el de negru şi de masiv, alege pe cine să jefuiască după nişte criterii, unul e fizicul, al doilea poate s turiştii, pentru că voit sau nu, se cunoaşte că nu prea eşti de acolo, în general. La noi circula o metodă cândva numită ` Cărămida `, practic erai pocnit din spate cu o cărămidă sau ceva, apoi respectivul lua cam tot ce aveai la tine, în cazul tău şi rucsacul cu laptopul, şi telefonul, şi, şi, şi…

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

  • Reply
    Pompiliu-Ion Popescu
    19/10/2015 at 18:24

    Tin minte in Maroc. Eram in tramvaiul nou inaugurat. Deodata, un tip ii fura geanta unei doamne din grupul nostru si tust iese pe usa tramvaiului ca era in statie. Nu a apucat sa ajunga prea departe fiindca un politist in civil l-a placat. Dar ce placaj si dupa l-a altoit bine si l-a dus la sectie. Evident, pagubita si-a luat geanta inapoi. Si eu sunt paranoic un pic de fel asa ca prefer sa casc ochii in jur bine.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 3 Thumb down 1

  • Reply
    Marius Tudor
    19/10/2015 at 18:25

    Eu am scapat ieftin, un pic impins si cu o cafea care mi-a trecut fix pe langa ureche. Faceam poze pe strada de ziua Spaniei, iar niste huligani au avut impresia ca-i fotografiez pe ei. Unul dintre ei a vrut sa-mi smulga camera de la gat. I-am zambit ironic si m-am indreptat catre un grup de politisti.

    Comentariu fain. Thumb up 4 Thumb down 0

  • Reply
    Mihaela Grigorescu
    19/10/2015 at 18:25

    si eu am ramas fara telefon in Barcelona, acum un an si ceva, nici nu mi-am dat seama cand mi-a fost furat. Si mai aveam de stat inca vreo 5 zile pe acolo. Asa am descoperit din nou utilitatea telefoanelor publice si am putut sa ma deconectez de la internet si orice nu insemna “a trai clipa”. Important e sa nu lasi o experienta negativa sa iti afecteze vacanta sau viata, in general. Pana la urma orice obiect poate fi inlocuit.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

  • Reply
    Nagy Zoltan
    19/10/2015 at 18:26

    Comentariu ascuns pentru că-i displăcut. Apasă aici pentru a-l vedea.

    Comentariu displăcut. Thumb up 0 Thumb down 5

  • Reply
    Dragoş Ștefănescu
    19/10/2015 at 18:27

    Naspa, imi pare rau. 2 sfaturi cand calatoresti (probabil le stii acum)

    Nu te comporta ca un turist. Daca ai telefonul in mana tot timpul, daca pari pierdut, daca scoti harta sa te uiti pe ea, te faci imediat o tinta.

    Fa-ti buzunare secrete la pantaloni! Coase pe interior un buzunaras si tine acolo majoritatea banilor. Tine putin in portofel. In caz ca ti se intampla ceva de genul nu pierzi multi bani si nici nu ramai pe 0 in momentul respectiv.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 2 Thumb down 0

  • Reply
    G
    19/10/2015 at 18:40

    Comentariu ascuns pentru că-i displăcut. Apasă aici pentru a-l vedea.

    Comentariu displăcut. Thumb up 0 Thumb down 3

  • Reply
    Cristina
    19/10/2015 at 22:55

    In 2011 am fost cu o prietena la Festivalul Benicassim. Cateva zile inainte de festival le-am petrecut in Barcelona. Eu sunt paranoica si jefuita prin Bucuresti asa ca atunci cand sunt oriunde cu bani in buzunar si acte stau cu geanta lipita de burta. Prietena mea in schimb e genul aerian. In fine, coboram la metrou in Barcelona, ajunge metroul in statie si cat am asteptat sa coboare lume si sa urcam noi, vad o mana in geanta prietenei. Am tras-o, ea a tras geanta, am urcat repede in metrou si aia au ramas pe peron. Prima tentativa de jefuit a dat gres.

    La festival in Benicassim, in a doua seara, abia incepuse concertul Arctic Monkeys (pe care asteptam sa il vedem de ceva ani), ea isi da seama la un moment dat ca geanta era deschisa si nu mai are portmoneul. Am ratat concertul, ne-am dus la sectie, am petrecut vreo ora incercand sa deslusim formularul in spaniola si observand si alti patiti (unora li se furase masina inchiriata in care aveau tot). Apoi ne-am intors pe jos pana la festival pentru ca nu am gasit nici un taxi si a trebuit sa mergem pe marginea autostrazii. In final am rezolvat cumva treaba si noroc ca avea pasaportul la hotel. E nasol ca am pierdut un concert, dar avem o poveste cool. Cel putin mie mi se pare cool!

    Mi se pare foarta naspa situatia de la spanioli. Daca au ajuns sa puna semne peste tot ca sa te atentioneze sa ai grija la geanta. Iti cam strica experienta de turist.

    Comentariu fain. Thumb up 5 Thumb down 1

  • Reply
    Elena
    19/10/2015 at 23:10

    Ariel, cred ca ai fost in locul nepotrivit la momentul nepotrivit, desi te astepta lumea prin zona… Eu am fost vara asta cam tot atatea zile singura in Barcelona. M-am plimbat zilnic ore bune in rochite inflorate, am auzit verzi si uscate, doar intr-o seara se lasase intunericul si eu ma cam ratacisem. Au mers unii cu masina incet pe langa mine si au inceput sa devina impertinenti. Era un singur tip pe strada, m-am dus direct la el, l-am luat de brat(ai vazut cum sunt barbatii pe acolo:n-au niciodata nimic impotriva) , am zis ola, si sa ma ajute sa scap de derbedei, in spaniola mea de balta, i-am urat o seara placuta si am plecat spre hotel. Cat despre baschet, cred ca e ok, dar si atiudinea conteaza mult. Sper ca a fost once in a lifetime sa nu zici ca nu ai trait-o si pe asta :-D

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

  • Reply
    Ioana Radu
    20/10/2015 at 09:57

    Cu articolul anterior despre Barcelona m-ai facut sa-mi doresc tare de tot sa reusesc sa ajung acolo. Cu articolul asta ma faci sa nu-mi para asa de rau ca inca nu-mi permit sa ajung acolo. O sa ma duc… intr-o zi. Si o sa-mi aduc aminte sa am grija ;)

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

    • Reply
      Ariel
      20/10/2015 at 11:31

      E fain acolo … sincer, e foarte fain. Dar nu exista alb fara negru si bine fara rau. Cred ca exista hoti peste tot. Iar cum in Barcelona e plin de turisti … exista si multi hoti. :)

      E de vizitat, fara paranoia, fara panica, putin precaut … :D E foarte fain, promit!

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 2 Thumb down 0

  • Reply
    Alex
    20/10/2015 at 14:35

    În Barcelona am rămas fără un iPhone în primele 10 minute petrecute în oraș. Pe Las Ramblas, vine un tip relaxat din față, sare brusc pe mine, îmi blochează piciorul cu piciorul lui, smulge telefonul din buzunar și fuge. Polițiștii, cei 6 cu care a trebuit să vorbesc până ca unul să mă ia în serios, mi-au spus că n-au ce face, indiferent dacă e iPhone sau nu, și că ei nu-mi recomandă să-mi bat capul cu o plângere. Cei de la Vodafone au spus că în 5 minute blochează numărul și l-au blocat în 6 ore, rezultatul fiind un cost suplimentar de 700 de euro la abonament, cost pe care și l-au asumat doar pe jumătate – l-am împărțit frățește. Pur întâmplător, după două zile au prins un dude care vindea telefoane la periferia orașului și era și al meu printre ele, cu toate datele de contact necesare puse în Medical ID. Așa că l-am recuperat. Fără husă, but still. Oricum, fiind chiar primul contact cu orașul, eu n-am mai reușit să trec peste experiență. Poate tu ești o fire mai pozitivă și reușești :)

    Comentariu fain. Thumb up 7 Thumb down 0

    • Reply
      Ariel
      20/10/2015 at 14:36

      Wow, that’s a story! :(

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

  • Reply
    Lori Alexe
    20/10/2015 at 18:19

    Bai, ma bucur ca esti ok si ca ai si telefonul. Altfel suferea Instagramu’.
    Hugz. :)

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 2 Thumb down 0

    • Reply
      Ariel
      20/10/2015 at 19:34

      Nu mai putea followerii fără mine. :D
      Hugz!

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

  • Reply
    edy
    21/10/2015 at 23:13

    Ia-ti un caine .De preferinta fioros :)

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Kimmy
    23/10/2015 at 07:54

    dar parola pe telefon? Where is my phone? Lucruri basic de apparat telefoane nu? Eu am activat toate cele, am asigurare la telefon si mereu 2 telefoane cu mine (iPhone 6 si cel mai ieftin Nokia). Sa fure iPhone-ul si ajut poliția sa ii prindă pe hoți si am si telefon nou. Banii nu pot fi urmăriți, telefonul da

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

    • Reply
      Ariel
      23/10/2015 at 17:39

      Păi telefonul l-aș fi găsit, sunt aproape 100% sigur. Mai ales că aveam internetul activ pe el și era blocat cu parola + alte sisteme de siguranță. Dar omul chiar nu voia telefonul. El voia bani. :)

      Cum e comentariul ăsta? Thumb up 1 Thumb down 0

  • Reply
    Nu mai sta cu ochii în telefon când mergi pe stradă - Ariel Constantinof Blog
    23/10/2015 at 09:00

    […] cu telefonul, adesea “trag pe dreapta”. Așa-mi vine, e natural. Culmea, atunci când am fost jefuit în Barcelona, stăteam pe marginea trotuarului, chiar la un perete, cu ochii în […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Razvan
    05/11/2015 at 12:31

    Tot in Barcelona, intr-un parc – stateam cu cineva pe o banca, o geanta foto in dreapta mea, la marginea bancii. La un moment dat s-a oprit un individ in fata noastra si a intrebat nu stiu ce, noi am inceput sa-i raspundem si eu nu stiu cum m-am uitat in dreapta, unde ar fi trebuie sa fie geanta foto dar nu mai era. M-am ridicat si am vazut in spatele bancii la cativa metri un alt individ, mai inalt si mai voinic decat mine, care pleca usor-usor cu geanta.
    Am strigat la el, cred ca nu voia scandal, am recuperat geanta.

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Când te-ai rugat ultima dată? Eu zilele trecute, în budă... în avion... - Ariel Constantinof Blog
    22/02/2016 at 18:52

    […] câteva zile, precum ziceam, destinația Barcelona, m-am urcat în avion cu o durere de burtă. Era genul de durere de burtă care prezicea faptul că […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Îmi iau lumea-n cap - Ariel Constantinof Blog
    28/06/2017 at 14:32

    […] Spania, oraș în care am fost deja de două ori. Prima dată chiar am fost furat pe stradă și am povestit despre asta aici. Dar asta nu m-a […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Reply
    Și cărțile au suflet - Ariel Constantinof Blog
    28/09/2017 at 17:16

    […] de oameni de culoare nu mi-a fost frică niciodată și nu m-am ferit de ei. Dar mi-a fost de ajuns să o pățesc o dată ca apoi creierul meu să fie mai atent cu anumiți oameni de culoare în anumite […]

    Cum e comentariul ăsta? Thumb up 0 Thumb down 0

  • Vezi alte comentarii:

    Comentează